Maşina de vot merge ca unsă: Rapid, pe tăcute şi neştiute, aleşii au pus paznici noi peste 15 miliarde de euro

Pe neştiute şi după doar câteva zeci de minute de aşa-zise dezbateri, parlamentarii au găsit ocupanţi pentru trei dintre cele mai importante scaune din supravegherea financiară din România. Cine sau ce îi recomandă pe cei trei care au devenit arbitrii ai unor pieţe care cumulează 15 miliarde de euro pe an, doar aleşii se presupune că ştiu exact. Aspirantele la calitatea de artist din celebra serie BD ar răspunde că talentul (de a te face plăcut politicienilor), familia (în sens larg) sau un frate mai mare (metaforic vorbind).
Şerban Buşcu - lun, 27 oct. 2014, 22:01
Maşina de vot merge ca unsă: Rapid, pe tăcute şi neştiute, aleşii au pus paznici noi peste 15 miliarde de euro

În faţa unei săli aproape goale în care mai rezistă doar câţiva jurnalişti, Viorel Hrebenciuc, acum cercetat penal şi demisionar din Parlament, citeşte pe repede înainte, fără pic de tragere de inimă, rezultatele votului pentru trei dintre funcţiile de conducere în Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totul a mers aşa cum trebuie. Cu 315 voturi „pentru” şi doar 16 „împotrivă”, după doar câteva zeci de minute de dezbateri în comisiile de specialitate şi după alte câteva minute de tăcere în plenul Parlamentului, Marius Vorniceanu, Corneliu Coca Constantinescu şi Dan Armeanu au intrat în clubul select al şefilor peste asigurări, pensii private şi piaţa de capital. Un fleac de nici 15 miliarde de euro anual, atât cât cumulează cele trei pieţe, dintre care două trăiesc exclusiv din obligativităţi impuse prin lege românilor, cum sunt poliţa RCA, asigurarea de locuinţă sau contribuţiile la fondurile private de pensii.

Anatomia unor decizii luate „pe şestache”

La început au fost Daniel Dăianu şi Corneliu Moldoveanu. Primul, blagoslovit iniţial cu funcţia cu sonorităţi din „epoca de aur” de prim-vicepreşedinte al ASF, a plecat către zări mai luminate, pe aceeaşi filieră politică pe care venise la ASF, în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale.

Cel de-al doilea, după ce a fost luni de zile arbitru al asigurărilor din postura de cercetat penal într-un dosar în care este acuzat că a favorizat o firmă din respectivul domeniu, s-a văzut, într-un final, îndepărtat din ASF.

Desigur, în tăcere maximă, fără tam-tam, fără anunţuri oficiale, chiar şi fără un comunicat din partea instituţiei pe care cu cinste a reprezentat-o. Şi aceasta în condiţiile în care, în toată perioada în care a fost vicepreşedinte cu dosar penal, presa a arătat un evident interes pentru situaţia sa, lovindu-se de un la fel de evident dezinteres din partea şefilor săi. Ei bine, nu au trecut nici 24 de ore (se spune că noaptea este un sfetnic bun) de la demiterea lui Moldoveanu şi Parlamentul a şi declanşat „ preocedurile de numire” a succesorului. Lăsaţi să lucreze în tăcere, în buna tradiţie a statului democratic românesc lansată în primele clipe ale Revoluţiei, aleşilor nu le-au trebuit decât câteva ore pentru a ajunge la decizia înţeleaptă!

Le-au ieşit în bobii negocierilor politice domnii Marius Vorniceanu, pentru postul de vicepreşedinte pe sectorul asigurărilor( domeniu pe care nu l-a frecventat niciodată), Corneliu Coca Constantinescu (revenit fulgerător în graţiile partidului de guvernământ după ce şi-a ispăşit pedeapsa pentru pactizare cu PDL pe timpul când respectivul partid conducea ţara), pentru postul de prim-vicepreşedinte, şi Dan Armeanu (un fel de falangă a lui Daniel Dăianu al cărui consilier a fost în mai multe rânduri) pentru postul de membru neexecutiv al consiliului ASF.

Reveniţi în 20 de minute, minute, minute, minute…!

Zvonuri despre identitatea donatorilor de sânge proaspăt ce urma a fi infuzat pacientului ASF au început să apară cu câteva zile înainte de ziua numirilor pe repede înainte. Pe surse din piaţă ori din ASF, câţiva oameni din presă au aflat că domnii Vorniceanu şi Corneliu Coca Constantinescu ar fi în cărţi. Am încercat, cum e firesc, să dăm de dânşii pentru a confirma sau infirma zvonurile şi am făcut-o chiar cu o zi înainte de numirile efective. Cu domnul Constantinescu, care de obicei răspundea la telefon, nu am reuşit să vorbim. A răspuns însă domnul Vorniceanu care ne-a recomandat politicos să revenim peste 20 de minute căci este ocupat. Aşa cum era de aşteptat însă cele 20 de minute s-au dovedit a fi mai lungi decât în mod normal pentru că, în ciuda insistenţelor, noul arbitru peste asigurări nu a mai fost de găsit.

De la „variante plauzibile” la “ nu mă interesează, sunt posturile PSD”, în funcţie de partid

Rămaşi fără răspuns de la persoanele direct vizate, am încercat să obţinem o lămurire de la cei care urmau să decidă. I-am sunat, pe rând, pe preşedintele Comisiei de Buget din Senat(membru PSD) dar şi pe vicepreşedintele Comisiei omologe din Camera Deputaţilor(membru PNL). A fost un pas înainte pentru că am reuşit să aflăm că procedurile de numire aveau să se desfăşoare chiar a doua zi „ ca să prindem rapid şi plenul”, informaţie care nu era disponibilă pe site-urile celor două camere, deşi legea spune că ar fi trebuit să fie. În privinţa numelor, răspunsuri în funcţie de partid. Întrebat dacă variantele Vorniceanu şi Constantinescu sunt de luat în calcul, senatorul PSD ne-a spus scurt că „sunt variante plauzibile”. Pe partea cealaltă, mai expeditiv decât de obicei, vicepreşedintele liberal al Comisiei de Buget din Cameră a arătat un dezinteres total spunând că nu îl interesează subiectul şi nici nu ştie despre cine e vorba din moment ce „posturile sunt ale PSD”.

Venit, bifat, votat, scăpat şi foarte repede plecat

A doua zi, am ajuns la Parlament la ora 11, şi după ce am aflat că cele patru comisii de specialitate validaseră deja, pe repede înainte, numele vehiculate, m-am pus pe aşteptat. Urma ca la ora 13:30 propunerile să fie votate în plen. După tradiţionalul exerciţiu de „orientare turistică” pe holurile întortocheate ale Casei Poporului, unde chiar ai impresia că ar putea intra un întreg popor, m-am plasat strategic în imediata apropiere a sălii care avea să găzduiască şedinţa de plen. Pentru că timpul trece repede când bei cafea „adevărată” la doi lei şi ceai verde la fel de adevărat la acelaşi preţ, cert este că s-a făcut şi ora unu jumătate, motiv pentru care hotărăsc să întreb un paznic când începe şedinţa.

Răspunsul vine prompt: „ Aaa, staţi liniştit! N-are cum la unu jumate. Poate pe la trei. Până mănâncă, până se strâng…”. Şi aşa a fost, căci abia pe la trei şi jumătate au reuşit să se strângă în sala de şedinţă. Atmosferă destinsă, toată lumea vorbeşte cu toată lumea, glume, râsete cu gura până la urechi. Preşedintele de şedinţă, Viorel Hrebenciuc, taie cheful de vorbă al aleşilor şi începe să anunţe ordinea de zi. Aflu că subiectul ASF va fi singurul pus în discuţie, celelalte teme fiind amânate din diverse cauze. Pe scaunele de ales al poporului nimeni nu pare prea interesat. Într-un ritm neinteligibil de alert, Hrebenciuc spune despre ce este vorba şi îl invită pe şeful Comisiei Economice din Cameră pentru a da detalii.

După două, trei glumiţe de complezenţă, deputatul citeşte, aflat parcă într-o competiţie de vorbă-viteză cu antevorbitorul său, deciziile. Disting doar numele celor trei noi şefi. Nicio intervenţie, nicio discuţie. Au urmat, pe rând, chestorii celor două camere, pentru a striga numele fiecărui deputat sau senator ce urma să voteze. Într-o mişcare robotică şi uniformă, fiecare ales prezent în sală se duce la urnă, introduce votul şi apoi părăseşte sala. La final, nu a mai rămas nici ţipenie de parlamentar aşa că, „pentru procedură”, Hrebenciuc a strigat chiar mai rapid decât la prima intervenţie rezultatul votului încheiat cu „victoria” celor trei propuşi. Apoi a revenit liniştea.

În sală rămăsesărem cei şapte jurnalişti, şi Hrebenciuc.

 Ce înseamnă să fii şef la ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF) a fost creată anul trecut la cererea organismelor europene. Instituţia cumulează atribuţiile de supraveghere ale fostelor Comisii de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din România. Cu alte cuvinte, ASF arbitrează piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private şi piaţa de capital din ţara noastră. Cumulat, cele trei adună tranzacţii de 15 miliarde de euro anual.  Numirile în cadrul ASF se fac pe criterii de negociere politică motiv pentru care, încă de la început, numărul de membrii şi structura consiliului au fost motiv de dispută. Mai mult, primul preşedinte al instituţiei, Dan Radu Ruşanu, este în prezent cercetat penal şi arestat la domiciliu pentru fapte care ţin chiar de funcţia pe care a ocupat-o. Şi alţi foşti membri ASF sunt cercetaţi penal. Structura ASF presupune, la nivel executiv, un preşedinte, trei vicepreşedinţi(câte unul pe fiecare domeniu) şi un primvicepreşedinte.

Te-ar mai putea interesa și
Vladimir Putin, 25 de ani de putere absolută în Rusia – analiză EFE
Vladimir Putin, 25 de ani de putere absolută în Rusia – analiză EFE
Preşedintele rus Vladimir Putin sărbătoreşte 25 de ani de putere absolută pe 31 decembrie, un sfert de secol în care şi-a eliminat toţi duşmanii, a declarat mai multe războaie, a anexat......
Patronii din HoReCa: „Jumătate se vor închide! Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi şi creșterea impozitului pe dividende sunt ilegale şi vor afecta grav toată economia”
Patronii din HoReCa: „Jumătate se vor închide! Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi şi creșterea ...
Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 şi la 100.000 euro din 2026, precum şi ...
Patru costuri suplimentare care îi vor afecta masiv pe șoferi în 2025. Mai merită să ai mașină în România?
Patru costuri suplimentare care îi vor afecta masiv pe șoferi în 2025. Mai merită să ai mașină în România?
Posesorii de automobile din România se vor confrunta, de la începutul anului, cu cel puțin patru tipuri de cheltuieli ...
Ce spun investitorii străini despre „Ordonanţa trenuleţ”
Ce spun investitorii străini despre „Ordonanţa trenuleţ”
Ordonanţa adoptată luni în Guvern, care include şi introducerea de noi taxe şi creşteri de impozite, nu a asigurat ...