MasterCard ameninţă: Reducerea comisioanelor interbancare ar putea mări costurile plătite de consumatori

„Salutăm iniţiativa autorităţilor de a stimula creşterea utilizării mijloacelor de plată electronice în România, însă preocuparea noastră este să evităm transferul unor costuri la posesorii de carduri. Din experienţa de pe alte pieţe, comercianţii nu transferă beneficiile rezultate dintr-un comision mai mic către consumatorul final, prin preţuri mai scăzute la produse, în schimb există pericolul real ca acelaşi consumator să plătească mai mult pentru utilizarea mijloacelor de plată electronice”, a declarat într-un comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova.

Guvernul va limita comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

„În plus, diminuarea veniturilor pentru instituţiile financiare va avea ca efect direct încetinirea ritmului de investiţii în infrastructură, împiedicând dezvoltarea sistemului de plăţi electronice în România, ce reprezintă în jur de 5% din totalul plăţilor”, a mai spus Vladimirescu.

Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

„În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)”, se arată în nota de fundamentare.

În aceste condiţii, reducerea comisioanelor ar fi semnificativă, mergând de la jumătate din nivelul actual până la aproape 90%, în cazul comisioanelor pentru cumpărări online.

Reprezentanţii MasterCard avertizează că experienţa ţărilor unde comisioanele interbancare au fost reduse prin intervenţie legislativă a dovedit că aceste costuri au fost transferate asupra posesorilor de carduri, băncile emitente fiind nevoite să ajusteze comisioanele pe care aceştia le plătesc, pentru a compensa pierderile de venituri, rezultate în urma reducerii forţate a comisioanelor de interchange.

„Spre exemplu, în Spania, comisioanele interbancare au fost reduse cu aproape 60% în perioada 2006 – 2010. Astfel, comisioanele deţinătorilor de carduri au fost majorate de către băncile emitente cu 50%. Economisirea a 2,75 miliarde de euro pentru comercianţi a avut ca efect o majorare a comisioanelor aplicate deţinătorilor de carduri de 2,35 miliarde de euro”, se arată în comunicatul companiei.

Totdată, dacă veniturile pentru cardurile de plată sunt reduse, băncile emitente nu vor mai fi în postura de a investi în inovaţii costisitoare, precum plăţile mobile, portofele electronice, tehnologii fără contact sau securitate sporită.

Finanţele apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianţi şi consumatori, cât şi pentru băncile emitente de carduri, sectorul public şi economie.
Potrivit notei de fundamentare, măsura va avea efect pozitiv asupra acceptării de către comercianţi a cardurilor de plată şi încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată, iar comisioanele mai mici ar genera economii la comercianţii cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor.

De asemenea, limitarea comisioanelor ar putea avea efect pozitiv asupra micilor comercianţi cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri având o capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile).

Guvernul estimează că reducerea preţurilor de vânzare şi creşterea numărului utilizatorilor de carduri se va concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului.

De asemenea, creşterea volumului de tranzacţii şi economiile din manipularea numerarului ar trebui să compenseze parţial pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare.