2024 are toate șansele să fie cel mai călduros an înregistrat vreodată, a anunțat recent Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite. Luna trecută a fost cea mai călduroasă lună iulie de când se fac măsurători și a fost și cel de-al 14 record lunar consecutiv de temperatură.
Ministerul Economiei a publicat în transparență decizională un proiect de act normativ care modifică și completează Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism. Noul Masterplan vizează investiții în turismul de schi, balnear și eco-turism.
„Având în vedere însă schimbările climatice din ultima perioada a devenit prioritară modernizarea/extinderea domeniilor schiabile actuale, prin diversificarea agrementului turistic, atât pentru iarnă (après-schi), cât și pentru vară, cu scopul de a le transforma în stațiuni turistice rentabile pentru tot timpul anului”, se arată în nota de fundamentare consultată de Economica.net.
Banii ar urma să vină de la bugetul de stat.
„Pentru a elimina eventualele confuzii care pot apărea în interpretarea cheltuielilor eligibile de către beneficiarii proiectelor depuse după intrarea în vigoare a prezentului act normativ, s-a simplificat procedura, respectiv cota avută în vedere a fi finanțată din bugetul de stat este de 90% din valoarea contractului de execuție de lucrări rezultat în urma achiziției publice”, potrivit documentului.
Proiectul mai arată că nicio țară europeană nu egalează România la capitolul diversitate a resurselor balneare, dar că avem un număr redus de posibilități de agrement și de wellness.
„În dezvoltarea turistică viitoare a stațiunilor balneare și balneoclimatice ar trebui să existe un echilibru între oferta pentru turismul de sănătate (balnear, wellness) și existența unei oferte de agrement turistic complementare”, se mai arată în document.
Pentru asta, e nevoie de investiții pentru valorificarea factorilor naturali terapeutici recunoscuți, dar și dezvoltarea unor noi forme de agrement, care să contribuie la prelungirea sejurului noilor segmente de turiști.
„În acest sens, includerea la finanțare a infrastructurii de agrement turistic pentru petrecerea timpului liber în stațiuni va conduce către atragerea de noi segmente de piață și dezvoltarea echilibrată a celor două sectoare”, se mai arată în documentul citat.
Ministerul vrea investiții și dezvoltarea ecoturismului și spune că este una dintre prioritățile de schimbări climatice și tranziție verde asumate pentru acest an în cadrul Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice (CISC).
În Masterplanul de investiții aprobat în 2017 erau prevăzute 154 de proiecte, din care 128 au fost eliminate din diverse motive, precum renunțare la proiect, finalizate sau nedepunerea documentațiilor în conformitate cu prevederile Masterplanului.
Alte 25 de proiecte depuse sunt în stadiu de clarificări/completări. Un singur proiect se află acum în derulare: dezvoltarea turistică a brațului Borcea-Călărași, derulat de CJ Călărași.
De la includerea în Masterplan în 2017, au fost semnate șase contracte de finanțare, din care au fost finalizate doar trei proiecte, de consiliile locale din Borsec (jud. Harghita), CJ Sibiu și CL Borșa (jud. Maramureș). Alte două, cu CJ Constanța și CL Ocna Sibiului au fost reziliate, iar unul este derulare cu CJ Călărași.
Că trăim cele mai călduroase luni înregistrate vreodată nu înseamnă că avem parte doar de veri fierbinți, dar și de ierni cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal, iar la munte ninge mai puțin decât în alți ani. Iar atunci când ninge, zăpada nu rezistă mult.
Proiectul de act normativ arată că investițiile în amenajarea viitoarelor domenii schiabile „trebuie orientate spre calitate și mai puțin spre cantitate. În aceste condiții, pentru a primi finanțare din fonduri publice, investițiile trebuie orientate spre acele locații care prezintă condiții favorabile practicării sporturilor de iarnă (număr redus de zile cu vânt și ceață, risc redus de producere a avalanșelor) și caracteristici care să favorizeze menținerea stratului de zăpadă pentru cel puțin 120 de zile pe an”.
Pentru dezvoltarea turismului balnear, autoritățile au identificat, pe lângă stațiunile balneare și balneoclimatice recunoscute prin act normativ, alte 100 de localități, marea majoritatea din mediul rural, care beneficiază de resurse minerale cu calităţi terapeutice, „de o diversitate aproape unică în Europa (ape minerale, lacuri terapeutice, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, mediul de salină/peșteri, bioclimat), a căror valorificare, prin turism balnear, ar aduce României beneficii incomparabil mai importante decât oricare altă formă de turism”, potrivit documentului.
Masterplanul investițiilor în turism urmăreste dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic, a celui schiabil și a ecoturismului.
Fotografie de Andrei Stefan via Unsplash