„Da”-ul la această propunere a obţinut 65% din sufragii, în timp ce 35% dintre participanţi au votat „nu”, potrivit unui calcul preliminar al Consiliului naţional electoral (CNE). Modificarea legală este una temută de traficanţi, întrucât vizează posibilitatea de a efectua extrădări către SUA.
Circa 13,6 milioane de alegători au fost chemaţi la urne pentru a răspunde cu „da” sau „nu” la unsprezece întrebări ale preşedintelui Noboa. Votanţii au răspuns „da” la nouă întrebări privind securitatea, potrivit rezultatelor CNE, care a precizat că 72% dintre alegătorii ecuadorieni au participat la scrutin.
Votul în sine s-a derulat fără incidente notabile pe întreg teritoriul. Ziua a fost marcată însă de asasinarea directorului penitenciarului nr. 4 din Manabi (pe coasta Pacificului), „victimă a unui atentat”, potrivit administraţiei penitenciare. Bărbatul a fost împuşcat mortal de necunoscuţi în timp ce lua masa la restaurant.
Ecuadorul, grav afectat de traficul de droguri şi de corupţie, şi care a devenit principala platformă de export al cocainei produse în statele vecine Columbia şi Peru, se confruntă de la jumătatea lunii ianuarie cu o gravă criză de securitate provocată de bande.
Unul dintre epicentrele acestei crize este sistemul carceral, pe care puterea încearcă să-l aducă sub control, teatrul unor masacre recurente şi a luptelor pentru putere ale grupurilor criminale.
Armata a anunţat duminică seară o revoltă într-o închisoare din regiunea Quevedo (sud-vest), în cursul căreia patru deţinuţi au fost răniţi.
Preşedintele Noboa, ales în noiembrie pentru 18 luni şi care va candida pentru un nou mandat în 2025, a declarat că ţara este în „conflict armat intern” şi a desfăşurat armata pentru a neutraliza circa 20 de grupuri criminale.
De atunci, în jur de 15 oameni politici, primari, responsabili locali sau procurori au fost asasinaţi.
Principalele propuneri ale acestei consultări aveau drept scop să definească în special „direcţia şi politica statului (…) împotriva violenţei, crimei organizate”, potrivit şefului statului, care şi-a asociat imaginea cu măsura privind extrădările.
„Am apărat ţara, acum vom avea mai multe instrumente pentru a combate criminalitatea şi a aduce pacea familiilor ecuadoriene”, a reacţionat preşedintele Daniel Noboa pe reţelele sociale după vot.
Mauricio Lopez, de 36 de ani, angajat în Quito, a declarat că a votat „da”, în special la măsura privind „extrădarea”. „Ideea este ca aceşti criminali să se teamă mai mult, este şi o cale mai strictă de a-i pedepsi”, a spus el.
Ecuadorienii s-au pronunţat de asemenea asupra participării armatei la controlul armelor, a înăspririi pedepselor pentru delicte legate de crima organizată şi a posibilităţii ca forţele de securitate să utilizeze arme confiscate.
În toate chestiunile de securitate alegătorii au aprobat cererile preşedintelui Noboa, în total existând nouă răspunsuri de „da” la cele unsprezece solicitări ale preşedintelui Noboa.
Ecuadorienii au respins în schimb două propuneri: una privind oficializarea muncii plătite cu ora, măsură viu criticată de sindicate şi de organizaţiile indigene, unde „nu”-ul a obţinut 69% din voturi, potrivit CNE. Cealaltă măsură respinsă se referea la recunoaşterea arbitrajului internaţional pentru a rezolva litigii în materie de investiţii şi comerţ (65% pentru „nu”).
Ecuadorul s-a retras din tratatele bilaterale şi din organismele de arbitraj în timpul guvernului fostului preşedinte socialist Rafael Correa (2007-2017), astăzi un opozant în exil după ce a fost condamnat pentru corupţie.
Această consultare se derulează într-un context complex pentru ţară.
Pe lângă provocările de securitate, Ecuadorul se confruntă de la începutul lui aprilie cu o furtună diplomatică provocată de un raid al poliţiei la ambasada Mexicului la Quito pentru a aresta un fost vicepreşedinte al lui Rafael Correa, Jorge Glas (2013-2017), care este vizat de o anchetă pentru corupţie.
Deşi imaginea ţării în străinătate a fost afectată, Noboa, în vârstă de 36 de ani, afirmă cu nu are „niciun regret” privind acest raid, care a costat ţara un proces, încă în curs, în faţa Curţii internaţionale de justiţie, şi o condamnare internaţională.