Măsuri educaţionale, economice şi fiscale, în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Documentul pus în dezbatere publică, care conţine inclusiv planul de acţiuni în vederea implementării, este elaborat în contextul Strategiei Europa 2020, aceasta conținând țintele fundamentale pe care Uniunea Europeană își propune să le atingă, în domeniul economic și social, până în 2020.

Printre obiectivele Strategiei Europa 2020 se numără atingerea unei rate de ocupare de 75% la grupa de vârsta 20-64 ani, prin participarea sporită a tinerilor, participarea lucrătorilor în vârstă și mai puțin calificați şi mai buna integrare a migranților legali.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului pus în dezbatere publică, anul 2013 marchează momentul în care direcțiile fundamentale ce vor ghida politica națională în materie de ocupare a forței de muncă pentru următorii şapte ani, integrate în mod coerent cadrului strategic european, vor orienta eforturile în vederea atingerii unei rate de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani de 70% la nivelul anului 2020.

Atingerea acestui obiectiv depinde, potrivit iniţiatorilor strategiei naţionale, de mai multe „condiționalități” cu incidenţă în alte domenii decât cele de care se ocupă Ministerul Muncii şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia.

„Realizarea obiectivului de promovare și creștere a ocupării forţei de muncă depinde de o serie de condiționalități legate de schimbări în alte domenii de politică precum: politica educațională (reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, corelarea programei școlare de nivel mediu și superior cu cerințele actuale și de perspectivă ale pieței muncii etc.),
economică (stimularea sectoarelor economice sustenabile în vederea recalificării forței de muncă pentru creșterea productivității și competitivității), fiscală (reducerea poverii fiscale și administrative asupra utilizării forței de muncă – nivelul taxării muncii; reducerea numărului de declarații/formulare privind forța de muncă), agricolă (modernizarea sectorului agricol) etc.”, se arată în nota de fundamentare.

Implementarea cu succes a Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă va determina, potrivit documentului citat, creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a
persoanelor în vârstă, îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, dezvoltarea unor resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii, îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii.

Planul de acțiuni în vederea implementării Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020, detaliat într-o anexă a proiectului de HG pentru aprobarea acesteia, este structurat pe patru direcţii. Prima dintre acestea este creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă, care presupune, printre altele, aplicarea unor programe integrate orientate către tinerii care nu sunt incluşi nici în sistemul de educaţie sau formare şi nici în ocupare, revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurare a dezvoltării şi certificării competenţelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri, promovarea sistemului de absolvenții de învățământ superior, precum şi programe, acțiuni și măsuri destinate includerii copiilor și tinerilor cu nevoi speciale în educație, formare profesională și vocațională și integrarea pe piața muncii a tinerilor cu dizabilități, inclusiv prin crearea și dezvoltarea de ateliere protejate. Se mai au în vedere, de asemenea, corelarea curriculumului din învățământul superior cu schimbările structurale de pe piața muncii în perspectiva anului 2020, scheme de ocupare a persoanelor în vârstă (inclusiv subvenții / reducerea contribuțiilor angajatorilor pe o perioadă determinată), dezvoltarea unor iniţiative de transfer a cunoștinţelor şi expertizei în muncă din partea lucrătorilor în vârstă, către angajaţii tineri
(programe de mentorat, coaching), asigurarea accesului persoanelor vârstnice la forme flexibile de organizare a muncii şi încurajarea prelungirii vieţii active inclusiv prin măsuri fiscale.

A doua direcţie a planului de acţiuni este îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile. Din acest punct de vedere, sunt urmărite, printre altele: dezvoltarea programelor de orientare şi formare profesională pentru persoanele adulte din mediul rural, raportate la realităţile economice ale zonelor cărora se adresează; sprijinirea activităţilor de antreprenoriat a persoanelor adulte din mediul rural și facilitarea reînnoirii generaționale în sectorul agricol prin ajutor financiar pentru business start-up-uri acordat tinerilor fermieri; acordarea de facilităţi fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în sectoarele secundar şi terţiar în mediul rural și celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor dezavantajate din mediul rural; modernizarea și înființarea de instituții de învățământ și infrastructură; organizarea de campanii de informare și conștientizare pentru tați cu privire la nevoia
implicării acestora în creșterea și educarea propriilor copii; organizarea de burse ale locurilor de muncă în regiunile /localitățile cu o participare redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării ocupării acestei categorii. Totodată, se doreşte sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor în particular, prin facilitarea utilizării de noi idei și prin încurajarea înființării de
noi firme în sectoarele economice cu potențial de creștere, dar şi încurajarea femeilor pentru revenirea pe piața muncii ca urmare a întreruperii sau finalizării concediului pentru creșterea copilului/copiilor, inclusiv prin aranjamente flexibile de lucru. O altă măsură dorită este reprezentată de facilităţi fiscale acordate angajatorilor în vederea stimulării incluziunii pe piaţa muncii a
persoanelor vulnerabile /cu dizabilităţi / a celor condamnate aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune şi a celor care execută sau au executat în parte, sau în întregime o pedeapsă privativă de
libertate. De asemenea, se doreşte, conform proiectului, extinderea schemelor de creditare pentru IMM-uri în vederea creării de noi locuri de muncă.

O altă direcţie a planului de acţiuni, respectiv dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii, include printre măsuri stimularea investiţiilor în formarea profesională a forţei de muncă, realizarea unui sistem partenerial de formare iniţială şi continuă care să contribuie la asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional, dezvoltarea competenţelor generice (competenţe digitale, limbi străine, abilităţi antreprenoriale şi competenţe sociale, comunicare) ale forței de muncă şi implicarea partenerilor sociali în
definirea/validarea calificărilor, a standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională continuă pentru asigurarea transparenţei calificărilor şi consistenţei certificatelor. Sunt urmărite, de asemenea, recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale, precum şi calificarea și recalificarea forței de muncă pentru sectoarele cu potențial de creștere
economică, inclusiv prin furnizarea de formare profesională continuă specifică în domeniul acvaculturii, pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism de coastă și maritim. La aceeaşi direcţie de acţiuni sunt menţionate: dezvoltarea unui sistem de stabilire a profilului individual al șomerului și evaluare a riscului de șomaj pe termen lung și a nevoii de îmbunătățire a nivelului de competențe; dezvoltarea unui sistem pentru anticiparea cererii de forța de muncă în concordanţă cu tendințele pe termen lung de pe piața muncii, în vederea ajustării programelor de formare profesională orientate către șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă; creșterea eficienței și importanței măsurilor de formare profesională implementate de Serviciul Public de Ocupare.

A patra direcţie din planul de acţiuni este îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii, care presupune, printre altele: operaționalizarea unui mecanism de comunicare cu factorii regionali și locali pentru dezvoltarea de măsuri /acțiuni care să răspundă nevoilor identificate pe piețele muncii regionale/locale; identificarea și valorificarea bunelor practici dezvoltate în cadrul proiectelor POSDRU prin preluarea măsurilor implementate în cadrul național de intervenție pe piața muncii și editarea de broșuri
informative; intervenţia rapidă a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pentru a oferi o oportunitate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă înainte de a deveni șomeri de lungă durată, în baza unor indicatori de performanță managerială stabiliți prin contractul anual încheiat cu Ministerul Muncii.

Tot la a patra direcţie a planului de acţiuni sunt menţionate îmbunătăţirea accesului la serviciile de ocupare, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea canalelor de furnizare de servicii,
precum si cele de comunicare către beneficiari, elaborarea și adoptarea anuală (până la sfârșitul lunii octombrie) a unor planuri de acțiune care să includă măsurile prioritare pe piața muncii
pentru următoarele 12 luni (având în vedere Recomandările Specifice de Țară și resurse financiare alocate prin Fondul Social European și bugetul național), precum şi dezvoltarea de parteneriate cu furnizorii
privați de servicii de ocupare și contractarea unor servicii pentru a întări capacitatea de intervenție asupra unor categorii dezavantajate pe piața muncii.

Planul de acţiuni mai include utilizarea portalului EURES pentru introducerea CV-urilor și a locurilor de muncă vacante la nivelul UE, dezvoltarea de parteneriate cu angajatori și instituții de învățământ, la nivel național si județean, în vederea elaborării și implementării unor proiecte finanțate din fonduri UE în cadrul exercițiului de programare 2014-2020, dezvoltarea parteneriatelor la nivel local cu scopul generării oportunităţilor de creştere a ocupării, prin implicarea tuturor actorilor din comunităţi, şi crearea unui sistem de participare continuă a partenerilor sociali la elaborarea şi monitorizarea politicilor de ocupare a forţei de muncă.

Majoritatea măsurilor din planul de acţiuni au ca moment de start anul 2014, responsabile de implementare fiind, printre altele, ministerele Muncii, Educaţiei, Agriculturii, Finanţelor, Tineretului şi Sportului, Dezvoltării şi Sănătăţii, precum şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.