Măsurile autorităţilor trebuie să aibă la bază menţinerea de lichidităţi în economie, a locurilor de muncă şi evitarea blocajelor la plată

Economica.net
15 03. 2020
investment_3247252_1280_49564200

„În acest context, impactul major atât asupra lichidităţilor companiilor, cât şi asupra bugetului de stat provine din valoarea taxelor şi impozitelor salariale şi a taxei pe valoarea adăugată. Reamintim una din măsurile fiscale deja implementate în trecut în materie de TVA, respectiv sistemul de TVA la încasare. În câteva cuvinte, acest sistem presupune că obligaţia de declarare şi plată TVA către bugetul de stat intervine la momentul încasării facturilor de la clienţi. Implicit, dreptul de deducere TVA în cazul achiziţiilor intervine la momentul plăţii facturilor către furnizori. Un astfel de sistem este extrem de benefic întrucât are un impact direct strict asupra cash flow-ului companiilor deoarece contravaloarea TVA din facturi nu reprezintă niciun venit şi nicio cheltuială, fiind doar o taxă datorată bugetului de stat”, explică reprezentanţii companiei.

Potrivit acestora, în prezent, sistemul poate fi implementat doar de IMM-urile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte suma de 2,25 milioane lei (aproape 500.000 euro). Totuşi, afirmă ei, considerând contextul actual, extinderea posibilităţii aplicării acestui sistem la nivelul tuturor contribuabililor, persoane juridice, din România ar putea, pe de o parte, să diminueze impactul în cashflow al acestora, iar considerând că platforma este deja aplicabilă anumitor contribuabili, extinderea acestui sistem ar putea fi realizată fără impedimente la nivelul autorităţilor, fiind uşor de implementat, astfel încât obiectivul final să rămână continuarea încasărilor din TVA la bugetul de stat şi evitarea blocajului la nivel de companii.

„Cu siguranţă multe alte măsuri trebuie sa fie luate în considerare, mai ales având în vedere flexibilitatea demonstrată de Comisia Europeană în ceea ce priveşte deficitul bugetar la nivel de ţară, precum şi ridicarea limitărilor cu privire la ajutoarele de stat pentru statele membre. La nivel European există deja exemple de state care au anunţat o serie de măsuri fiscale extrem de agresive în sensul impulsionării economiilor proprii, precum Germania. Desigur, România nu va putea să importe mutatis mutandis măsurile implementate de alte state, întrucât economia fiecărui stat are elementele sale specifice, însă, cu siguranţă guvernul în colaborare cu mediul de afaceri din România va putea identifica acele măsuri potrivite pentru economia românească. Spre exemplu, considerăm că Banca Naţională a României va fi unul din actorii principali în perioada imediat următoare având o responsabilitate uriaşă nu numai în ceea ce priveşte rata dobânzii de referinţă sau valoarea monedei naţionale în raport cu alte valute, ci şi în rolul său de regulator al sistemului bancar. De asemenea, statul va trebui să crească volumul proiectelor investiţionale”, afirmă consultanţii.

Aceştia atrag însă atenţia că această perioadă nu poate fi în întregime trecută în sarcina autorităţilor ci şi mediul privat va trebui să dea dovadă de maturitate şi responsabilitate financiară prin reducerea inteligentă a costurilor, managementul eficient al capitalului de lucru şi analiza investiţiilor, dar şi a politicii de dividende în special a distribuirii lor şi a politicilor de finanţare. Măsurile pe care companiile le vor implementa în acest context trebuie să fie analizate având în vedere efectele pe termen lung şi costuri. Cu alte cuvinte, măsurile care pot părea eficiente financiar pe termen scurt se pot dovedi ineficiente şi extrem de costisitoare pe termen lung.

Conform sursei citate, incertitudinea şi instabilitatea create de pandemie au poziţionat companiile româneşti în postura de a activa urgent planurile de riscuri şi de continuitate a afacerii (BCP – Business Continuity Plan). Unele au fost pregătite pentru o astfel de situaţie, altele sunt în căutarea acelor instrumente care le-ar permite continuarea activităţii în astfel de momente.

„Într-un astfel de context macroeconomic, este esenţială păstrarea unei economii funcţionale atât la nivel macro, cât şi microeconomic, axată pe menţinerea unui nivel corespunzător de lichiditate în economie la un cost suportabil pentru toţi actorii din economie, pe asigurarea menţinerii veniturilor populaţiei (indiferent dacă sunt persoane salarizate sau persoane fizice autorizate) reprezentând poate factorul principal pentru relansarea consumului şi redresarea sectoarelor afectate. Cu alte cuvinte, lipsa de venituri a populaţiei ar putea duce la o blocare a majorităţii sectoarelor economice, de la sistemul bancar, comerţ, logistică până la servicii care ar duce la blocarea altor sectoare auxiliare cu efect de bumerang asupra veniturilor la bugetul de stat (afectând, evident nu numai investiţiile guvernamentale, dar şi întregi sectoare esenţiale care sunt finanţate direct de bugetul de stat). Autorităţile au comunicat că sunt în căutarea unor măsuri care să reducă impactul situaţiei actuale asupra economiei. O primă măsură anunţată este amânarea la plată a taxelor şi impozitelor locale însă o astfel de măsură, în mod evident, nu poate reprezenta o soluţie pentru ceea ce se anticipează a fi impactul pe termen mediu sau scurt al situaţiei actuale”, se mai menţionează în comunicat.

Acesta semnalează că rămân totuşi neabordate impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit şi taxele salariale şi nu numai. O amânare sau eşalonarea la plată a unora din aceste taxe şi impozite ar putea reprezenta o soluţie sustenabilă pentru îmbunătăţirea capitalului de lucru al companiilor şi pentru evitarea blocajelor la plată şi intrarea în insolvenţă.

Cromwell Evan Global este o firmă independentă ce oferă servicii de fiscalitate şi consultanţă în afaceri. Înfiinţată în 2018 de Oana Motoi (un consultant financiar cu o experienţă de 11 ani), CEG activează pe piaţa din România şi Republica Moldova. Compania lucrează în prezent pentru un portofoliu de clienţi format dintr-o bancă din Top 3 de pe piaţa românească şi o serie de antreprenori şi investitori cu activităţi în domenii precum retail, IT şi construcţii.