Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimţi în trimestrul al treilea, care în mod obişnuit este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susţinerea sectorului HoReCa de către guvernanţi, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile.
„Observăm cu îngrijorare situaţia din sectorul HoReCa şi, implicit, din industria berii. În primele luni ale anului, vânzările din industria berii au scăzut accentuat. Impactul cel mai puternic, însă, se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. Ca să putem spera la o redresare a acestui sector, este esenţială redeschiderea restaurantelor. În condiţiile actuale, ne dorim sprijin guvernamental prin programele de investiţii anunţate de autorităţi şi prin strategii coerente de susţinere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile”, a afirmat ea.
Potrivit acesteia, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor şi ulterior a restaurantelor.
„Faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor HoReCa. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din prima jumătate a anului, de 43%, nu are cum să fie recuperată pe parcursul următoarelor 6 luni din an. Acest segment va încheia cu siguranţă anul în scădere faţă de 2019”, a explicat Leferman.
Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 39% a preferinţei pentru sticla de unică folosinţă, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie – iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 44%.
În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, categoria specialităţi – în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roşie etc. – a scăzut cu 28%.
„Deşi această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piaţă în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluţie faţă de 2018. Dacă în 2019, preferinţa românilor pentru mixurile de bere şi berile aromatizate a înregistrat o creştere record în România, de 32,5% faţă de anul anterior, urmând de altfel tendinţa europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat şi ea o reducere de 6 procente. Şi acest segment are o pondere mică din piaţă, adjudecându-şi 3% din piaţă în 2019. Preferinţele tot mai variate ale românilor în materie de bere şi dorinţa lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendinţă remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie”, a subliniat directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Comparativ, anul trecut, mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc, 2,2% din total.
În ceea ce priveşte categoria berii fără alcool, aceasta a înregistrat o tendinţă similară, de scădere cu 19%, în primele 6 luni ale acestui an. Berea fără alcool deţinea o pondere de 1,7% din întreaga piaţă de bere în 2019.
„Dacă în cazul primelor două categorii consumul şi-a revenit într-o mică măsură în luna iunie, în cazul berii fără alcool scăderea este şi mai accentuată (a pierdut un procent). Şi dacă până anul trecut berea fără alcool era pe un trend ascendent, 2020 este primul an de scădere pentru acest segment”, a adăugat Julia Leferman.
În 2019, piaţa berii din România a înregistrat un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri.
Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.
În 2019, numărul producătorilor de bere din România a crescut la 68, în comparaţie cu 56, în 2018.
Asociaţia Berarii României reprezintă, de peste 15 ani, industria locală de bere. Începând din anul 2008, entitatea a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.
România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Anul trecut, s-au produs în Uniunea Europeană 34 miliarde de litri de bere cu alcool, producţia UE fiind echivalentul a aproximativ 77 de litri per locuitor.
În plus, în 2019, s-au produs în UE 1,4 miliarde de litri de bere care nu conţinea deloc alcool sau conţinea mai puţin de 0,5%.
În rândul statelor membre UE, principalii producători de bere în 2019 au fost Germania (opt miliarde de litri de bere, sau 23% din producţia totală a UE), Polonia şi Spania (fiecare cu 3,9 miliarde de litri de bere), Olanda (2,5 miliarde de litri de bere), Belgia (2,4 miliarde de litri de bere, datele sunt din 2017), Franţa (două miliarde de litri de bere), Cehia (1,9 miliarde de litri de bere) şi România (1,73 miliarde de litri de bere).
Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Berii, celebrată în prima zi de vineri a lunii august.