Maximum 10 % din populaţia activă a României este pregătită pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală – analiză

„Analişti de date, software developers, specialişti Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulţi dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă şi pentru care, din păcate, nu găsesc mulţi candidaţi. De ce? Pentru că, în România, prea puţini sunt cei care se adaptează cerinţelor pieţei muncii”, se arată în analiză, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Sursa citată semnalează că, potrivit datelor publicate de Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

„Deşi există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite şi disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Vânzări, Finanţarea Afacerii şi Elaborarea planului de afaceri, mult prea puţini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziţie, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur şi simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, a declarat Ligia Neacşu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparaţie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Dincolo de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piaţa forţei de muncă, şi statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii.

Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceştia, 10.088 sunt şomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.

Din cele 688 programe de formare profesională gratuite, cele mai căutate au fost cele de inspector/referent resurse umane – 925 participanţi; îngrijitor spaţii verzi – 876; agent de securitate – 865; operator introducere, prelucrare, validare date – 677; lucrător în comerţ – 638; femeie de serviciu – 558; competenţe cheie – comunicare în limba română – 423; frizer – coafor- manichiurist- pedichiurist – 369; contabil – 335; ajutor bucătar – 281; bucătar – 276; instalator instalaţii tehnico sanitare şi gaze – 241; infirmier/infirmieră – 238, coafor – 195; manichiurist pedichiurist – 179.

„Prezenţa jobului de inspector/referent resurse umane în topul meseriilor pe care românii au vrut să le înveţe în 2021 are legătură cu legislaţia românească care prevede ca firmele să aibă în organigramă o persoană desemnată să se ocupe cu resursele umane şi care să aibă calificare de profil. E surprinzător faptul că în clasament nu există meserii precum cele de muncitori în construcţii – zidar, parchetar, tâmplar, fierar-betonist etc, extrem de căutate în prezent”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dincolo de joburile care au legătură, în principal, cu zona serviciilor, şi acolo unde ANOFM joacă un rol important, în celelalte sectoare ale economiei, cererea de forţă de muncă este tot mai mare, iar oferta este, din păcate, tot mai redusă.

„Retailul, Transportul şi Logistica, Prestările de servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom se află în topul solicitărilor de angajaţi specializaţi pentru care companiile găsesc cu mare greutate candidaţi. Nevoia de specializare este semnificativă”, a precizat Ligia Neacşu.

Analiza semnalează şi că, potrivit experţilor de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analişti de date şi dezvoltatori software, operatori de maşini şi roboţi, angajaţi specializaţi în suport în domeniile tehnologice, specialişti în marketing digital, Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators. La mare căutare se vor afla şi angajaţii care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populaţie, vânzări online/offline şi domeniile creative.

„A patra revoluţie industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanşate de revoluţia industrială. Am trecut de la cai şi trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani şi vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, arată analiza.

Experţii Digital HR susţin că, până în 2030, robotizarea şi platformele software integrate vor duce la dispariţia, în linii mari, a activităţilor umane repetitive, precum cele din agricultură, asamblarea industrială, confecţii şi alte industrii. De asemenea, vor dispărea mare parte din joburile asociate cu gestiunea contractelor, contabilitate, activităţi profesionale din administraţia publică şi companii.

Conform estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupaţiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.

„Marea provocare, pentru angajatori, guverne şi populaţie, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, arată analiza.

CEO, Medic chirurg, Manager Tehnologia Informatiei, Software Developer, Inginer şi Analist Financiar se vor afla, şi în viitor, în topul celor mai bine plătite joburi.

„Deşi multe dintre job-urile care astăzi există vor fi automatizate până în 2030, acest lucru nu trebuie să ne sperie. Schimbările, de cele mai multe ori înseamnă progres şi trebuie sa le acceptăm şi să ne adaptăm. Să urmezi un curs online de pregătire, în timpul liber, după programul tău, reprezintă o soluţie care, în viitor, poate să îţi ofere o alternativă la jobul actual, o soluţie mai bine plătită. Trebuie doar să îţi doreşti să te specializezi în mai multe domenii, să înveţi să fii flexibil, să te adaptezi schimbăriilor prin care trece societatea”, afirmă Ligia Neacşu.

Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajaţii vor trebui să ştie să folosească calculatorul, aplicaţiile de lucru, să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.

„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susţinută cu ajutorul roboţilor, aplicaţiilor software, inteligenţei artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează maşini, să foloseşti aplicaţie online prin intermediul căreia gestionezi relaţia cu clienţii – astfel de activităţi sunt deja obişnuite în alte ţări şi, cu siguranţă, vor fi implementate şi la noi”, a subliniat Adrian Negrescu.

Conform unui studiu Frames, realizat recent, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.

Platforma Digital HR este dezvoltată de patru companii cu mare experienţă în domeniul economic. Cursurile de pregătire în sunt gratuite, pentru că beneficiază de finanţare europeană, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Pe platformă sunt oferite o serie de cursuri gratuite, despre Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Marketing, Vânzări, Finanţarea Afacerii şi Elaborarea planului de afaceri.