Media anuală a comerțului ilegal cu țigarete din 2022 este de 7,1%, cea mai scăzută din ultimii 15 ani – studiu

„În luna noiembrie, piaţa neagră a scăzut uşor la nivel naţional cu 0,3 pp faţă de septembrie. În majoritatea regiunilor ţării, nivelul contrabandei se menţine constant. Cele mai mari scăderi se înregistrează în vest, cu 3,6 pp până la 2,7% şi în nord est, de 3,4 pp până la 19%, această din urmă regiune continuând să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, categoria Duty Free deţine cea mai mare pondere în noiembrie, de 38,6%, cu un avans de 0,9 pp faţă de septembrie. „Cheap Whites” se află în scădere semnificativă cu 7 pp până la 33%, Moldova este în creştere cu 9,4 pp până la 14,6%, iar Ucraina şi Serbia se situează la nivel relativ constant. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2022, cea mai mare cotă pe piaţa neagră o deţin cheap whites (46,5%), iar media anuală a ponderii produselor provenite din Moldova este în scădere cu 2,1 pp până la 9,7%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

La rândul său, Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii publice al Ariei Europa centrală şi de sud, BAT, a menţionat că, la fiecare trecere a graniţei, produsele de contrabandă îşi cresc valoarea, lăsând în urmă pierderi considerabile pentru bugetul de stat, siguranţa comunităţilor şi dezvoltarea economică.

„România încheie însă anul cu o tendinţă de scădere a pieţei negre şi cu cel mai mic nivel al comerţului ilicit de ţigarete din ultimii 15 ani, un rezultat al eforturilor susţinute ale autorităţilor pentru siguranţa frontierelor, recunoscute de altfel la nivel european. Suntem mândri să fim un partener de durată al autorităţilor şi să putem susţine aceste eforturi prin campanii de informare pe platforma Stop Contrabanda şi acţiuni concrete de donaţii de echipamente. Vom derula astfel de acţiuni şi în 2023 şi sperăm ca, în contextul predictibilităţii fiscale oferite de calendarul de creştere a accizelor pentru produsele din tutun şi nicotină, tendinţa de scădere a pieţei negre a produselor din tutun să se menţină, în beneficiul economiei, al societăţii şi al jucătorilor legitimi, deopotrivă”, a declarat Ileana Dumitru.

Totodată, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a menţionat că România are a doua cea mai extinsă graniţă a UE după Finlanda, ceea ce înseamnă că autorităţile de aplicare a legii din ţara noastră depun eforturi suplimentare faţă de alte state membre pentru securizarea frontierelor.

„Comerţul ilegal cu produse din tutun se situează la un nivel minim istoric, dar este bine ştiut că rutele de contrabandă cu ţigarete sunt utilizate şi pentru traficul de migranţi sau arme. E un aspect deosebit de important în contextul războiului de la graniţă şi al discuţiilor despre Schengen. La toate acestea se adaugă situaţia economică incertă, şi nu doar în România. Sectorul tutunului s-a dovedit rezilient în faţa dificultăţilor din ultimii ani, dar şi noi ne confruntăm cu dificultăţi logistice, modificări şi întârzieri pe lanţul de aprovizionare şi producţie, costuri ridicate ale materiilor prime, creşterea cheltuielilor operaţionale. Însă nu am cerut şi nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală. Ne dorim ca şi în anul care vine să virăm contribuţii în creştere, să continuăm parteneriatele cu autorităţile pentru combaterea contrabandei şi să reprezentăm astfel o certitudine pentru statul român, care s-ar putea confrunta cu crize fără precedent, generate de situaţia geopolitică sau evoluţia economică globală”, a declarat Gilda Lazăr.

Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România, a amintit că, de-a lungul timpului, comerţul ilegal a ajuns şi la peste 36% din cauza unor modificări bruşte ale cadrului fiscal, fapt ce a provocat pierderi de miliarde de euro la buget şi a destabilizat un întreg sector economic.

„Ne bucură faptul că încheiem într-un ton pozitiv anul 2022, cu un nivel în scădere al contrabandei, care a atins anul acesta un minim istoric. Să nu uităm că de-a lungul timpului comerţul ilegal a ajuns şi la peste 36% din cauza unor modificări bruşte ale cadrului fiscal, fapt ce a provocat pierderi de miliarde de euro la buget şi a destabilizat un întreg sector economic. Pentru a ajunge unde suntem azi, timp de 12 ani au fost investite resurse importante, a fost nevoie de eforturi susţinute şi de o colaborare intensă între industrie şi autorităţi pentru combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. România are nevoie de venituri bugetare solide, iar PMI va continua să sprijine autorităţile în acţiunile de combatere a comerţului ilicit pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung a economiei şi a societăţii româneşti”, a declarat Dragoş Bucurenci.

În opinia lui Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania, păstrarea tendinţei de scădere a comerţului ilegal cu ţigarete la finalul anului, când cheltuielile consumatorilor cresc, „este o situaţie diferită faţă de alţi ani şi cu atât mai mult reprezintă un aspect îmbucurător”.

„Cu toate acestea, studiul Novel arată şi tendinţe îngrijorătoare: regiunea de nord est continuă să fie cea mai afectată de contrabandă, iar cu privire la sursele de provenienţă vedem o creştere semnificativă la categoria duty free. Contrabanda este o activitate infracţională care aduce profituri uriaşe reţelelor de crimă organizată, reţele care se adaptează rapid în funcţie de context. Astfel, autorităţile de aplicare a legii trebuie susţinute de factorii de decizie, care să abordeze raţional şi echilibrat un sector economic important pentru bugetul statului. Pentru păstrarea unui nivel de sub 10% al comerţului ilegal cu ţigarete, este nevoie ca pe viitor să fie menţinute condiţiile actuale, care presupun o politică fiscală coerentă şi un cadru legislativ privind contrabanda, aşa cum a fost îmbunătăţit recent”, a afirmat Adrian Pirau.

Preşedintele Autorităţii Vamale Române, Bogdan Lari Mihei, consideră că România a reuşit să îşi îndeplinească obiectivele legate de combaterea traficului ilegal cu ţigarete, în dosarul său pentru Schengen.

„Procentul mediei anuale a pieţei negre, cel mai scăzut din ultimii 15 ani, semnifică progresele realizate de Vama Română în această perioadă, din punct de vedere al profesionalizării continue, îmbunătăţirii dotărilor logistice, intensificării cooperării cu autorităţile vamale din ţările vecine. Nivelul mediu anual al contrabandei cu ţigarete se află în continuă scădere în ultimii ani de la 13,9% în 2019, la 9,4% în 2020, 8,7% în 2021 până la 7,1% în 2022. Astfel, în privinţa dosarului României pentru Schengen, considerăm că am reuşit să ne îndeplinim obiectivele legate de combaterea traficului ilegal cu ţigarete. Pentru anii următori ne propunem menţinerea acestui nivel minim istoric, în vederea securizării frontierelor şi a veniturilor bugetare ale ţării”, a declarat preşedintele Autorităţii Vamale Române.

La rândul său, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, chestor de poliţie Victor-Ştefan Ivaşcu, a menţionat că acest procent consemnat în noiembrie şi media anuală din 2022 reprezintă un nou obiectiv ambiţios.

„În primele 11 luni ale anului în curs, am reuşit să înregistrăm rezultate foarte bune care constau în capturi semnificative de ţigarete şi destructurarea de reţele de crimă organizată. Astfel, au fost reţinute în vederea confiscării, aproximativ 3,5 milioane de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi peste 50.000 kg de tutun şi tutun pentru narghilea. Vom continua şi în anul care urmează să depunem eforturi pentru a înregistra rezultate cel puţin la fel de bune, în colaborare cu alte autorităţi abilitate la nivel naţional şi internaţional”, a precizat inspectorul general al Poliţiei de Frontieră.

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de 2020.