Median Butnaru, Meshek Wings: Turismul românesc ar trebui să reprezinte 60% incoming

 ”Dacă nu ne mișcăm acum, repede, riscăm să pierdem tot ce am investit în acești ani. Noi, Meshek Wings în particular, pe relația România, și România în general, privind capitalul de imagine turistică. Moneda străină care intră în România nu susține doar industria hotelieră, ci toți furnizorii care depind de această industrie. România se bucură de o situație foarte bună față de alte țări în privința răspândirii Covid-19 și ar trebui identificate măsuri urgente de protecție pentru a da drumul la economie în general și la turism, atât intern, cât și extern, în particular. Belgia înregistrează 7.500 de decese în pofida unui sistem foarte performant de sănătate, iar Israelul a avut 15.000 de infectări la o populație mult mai mică decât a României și cu un teritoriu mult mai mic, dintre care o mare parte s-au și vindecat. Iar aceste țări au început să redeschidă, pas cu pas, turismul. În plus, rata de vindecări din România este destul de mare. Trebuie să învățăm din ce fac alte țări. Nu solicităm relaxare totală, trebuie să fim prudenți, ci protecție și măsuri comunicate din timp. Ar fi bine ca situația turismului să fie gestionată de cei mai buni specialiști atât din partea Guvernului, cât și a organizațiilor de turism, care să se concentreze non stop pe rezolvarea problemelor și identificarea de soluții”, subliniază Meidan Butnaru, directorul comercial al Meshek Wings, unul dintre cei mai importanți touroperatori din Israel.

La ora actuală, multe țări europene nu așteaptă înțelegerea unanimă la nivelul Uniunii Europene și își fac planuri proprii. În primul rând, este evident că românii o să se întoarcă foarte rapid să circule, atunci când vor fi relaxate măsurile.

”Dacă ne uităm la alte țări, chiar mai dezvoltate, acestea au implementat măsuri ceva mai relaxate, nu atât de stricte.Subliniez că turismul asigură o mare parte din PIB-ul Europei, peste 10%, iar Comisia Europeană se va reuni săptămâna viitoare pentru a decide relansarea turismului și adoptarea unor măsuri de încurajare. Și țări din jurul României, precum Bulgaria și Polonia, redeschid treptat turismul. Dacă ne referim strict la export, cred că aportul turismului la PIB este mult mai mare de 10%. Mă uit la câte hoteluri s-au deschis pe bandă rulantă în ultima vreme, în București dar și în alte orașe precum Sibiu, Brașov și altele. Aceasta arată că există turiști, că avem turism. Și litoralul românesc este una dintre destinațiile foarte importante pentru dezvoltarea incomingului. Însă trebuie să ne uităm la țările vecine precum Bulgaria, care au transformat riviera lor într-o perlă a turismului datorită dezvoltării incoming-ului. Noi, Meshek Wings, am crezut în litoral iar rezultatele s-au văzut, produsul fiind din ce în ce mai apreciat pe piața israeliană. Voucherele de vacanță, acordate de către Guvern, au fost o măsură bună care a impulsionat turismul intern și au fost eficiente pentru circulația internă a banilor, susținând industria turistică și fiind un beneficiu pentru românii care le-au primit. Însă alte zone au dezvoltat mult incoming-ul și sunt deja competitive”, subliniază Meidan Butnaru.

Israelul reprezintă una dintre puținele țări care asigură turiști străini României în mod constant, turiști care trebuie păstrați, printre destinațiile preferate de aceștia numărându-se București, litoralul românesc, Valea Prahovei, Brașov și Sibiu.

Meidan Butnaru consideră că țara noastră ar putea stabili înțelegeri bilaterale cu alte țări vecine sau apropiate, așa cum deja fac, între ele, Grecia, Ciprul sau Israel.

Dacă România mai dorește să primească și în acest an turiști israelieni, deși sunt șanse foarte mici ca aceștia să mai vină pe Litoral, o soluție ar fi semnarea rapidă a unui acord bilateral cu Israel, așa cum s-a

r putea proceda și cu alte țări, precum Cipru, Grecia, Austria sau Estonia. Un astfel de acord permite crearea de culoare de circulație pentru turiști. Dacă vrem totuși să beneficiem de turiști străini în acest sezon, începând cu 1 iulie, chiar dacă într-un număr mai mic, Guvernul ar putea propune și semna cât mai repede astfel de acorduri. Firește, cu anumite precizări și norme care trebuie respectate.

Cu astfel de acorduri, turiștii din aceste țări va avea în minte că România constituie o opțiune, chiar și în cazul în care nu vor călători în acest an. România va intra, astfel, mult mai bine pe harta opțiunilor turistice și se va remarca drept o destinație sigură. Dar dacă nu facem asta acum și o facem prea târziu, degeaba o mai facem. Aceste măsuri nu costă bani, constituie doar prevederi bilaterale, care impun munca unor specialiști și semnarea unor documente.

Meidan Butnaru consideră că turismul intern ar trebui să dețină o importanță de 40%. Însă 60% ar trebui să aparțină incoming-ului, turiștilor străini pe care i-am putea primi, și ar fi bine să se și ajungă la această pondere. Banii din turismul intern rulează în țară, însă sumele încasate din incoming reprezintă export de servicii, vin din străinătate, intră în țară, atât direct la hotel cât și prin agențiile de turism specializate și, în plus, susțin și familii.

”Când ne referim la turismul românesc, trebuie să avem în vedere toate regiunile și formele de turism. Bucureștiul are turism de business și evenimente. Vorbim de festivaluri precum Untold la Cluj și de multe altele. În orașe sau în stațiunile montane sunt afaceri mult mai afectate. Aici vorbim de hoteluri care lucrează tot timpul anului și care susțin familii ani întregi la rând. Erau grupuri din Spania și Italia care veneau la noi începând cu luna aprilie, atunci debutează sezonul lor pentru România. Este clar, pentru Bucovina sau hoteluri de munte totul este ireversibil în acest an, sezonul pare pierdut și se înregistrează mari pierderi”, consideră directorul comercial al Meshek Wings.

Programele de seniori pentru turiștii din Spania, Italia, Polonia și alte țări care aleg România încep din luna aprilie și încetează în octombrie, aceștia vizitând multe locuri din țară.

Meidan Butnaru estimează, strict legat de incoming, că în iunie poate să înceapă să-și revină turismul de business, la câteva săptămâni de la încetarea stării de urgentă. După 15 iulie se va putea vorbi de litoral, cel de-al doilea capăt de sezon putând fi mai bun. Din august se va merge mai mult la munte și tot atunci și românii vor putea pleca și din țară în statele care vor lua măsuri adecvate, iar circulația turistică va putea fi reciprocă între acest țări.

”Turistul trebuie să capete încredere, va avea nevoie de o lună de așteptare după încetarea stării de urgență. Ar trebui ca specialiștii angajați de guvern și de asociațiile de profil, cei care se pot lupta științific cu situația de pe piață, să fie lăsați să vorbească, să-și facă ei treaba. Pe de altă parte, reprezentații statului trebuie să argumenteze după fiecare măsură de relaxare de ce au făcut-o și să explice de ce scade astfel riscul epidemiologic, pentru ca turistul să recapete încrederea. Multe țări, inclusiv Israelul, au procedat așa. Lipsa științei este cea mai dăunătoare”, adaugă Meidan Butnaru.

În industria turistică nu se bucură nimeni dacă cineva cade. Orice firmă, dacă dispare, afectează și alte afaceri, afectează furnizorii. Orice țară salvează în primul rând companiile mari care susțin industriile dar și companiile cărora le-a fost afectat grav business-ul fără să fie vina lor.

În multe țări au fost deja anulate taxele pentru salarii pentru încă două luni după încetarea stării de urgență, așa cum din fericire s-a propus și la noi. Și în România ar trebui luate decizii ferme, fără să lase loc de interpretări. Foarte multe țări au acordat rapid facilități unităților hoteliere și companiilor de turism. Afacerile cele mai lovite trebuie tratate preferential, în special industriile care s-au oprit total sau au avut scăderi mari. Cine nu mai are deloc venituri din cauza crizei actuale ar trebui sprijinit de către stat, pentru că după ce își va reveni va continua să asigure locuri de muncă și va contribui la bugetul statului.

”Hotelurile și restaurantele trebuie să implementeze măsuri complete dar și să funcționeze eficient. Trebuie neapărat găsite soluții în privința alimentației. Mesele pot fi programate, de exemplu, în funcție de cererile turiștilor la înscriere. Multe țări au înțeles că turismul este un motor important, de creștere, de aport de monedă străină și sunt multe alte industrii care depind de turism. Contribuția directă a turismului este de peste 10% din PIB-ul lumii, iar cea indirectă este mult mai mare”, mai spune liderul Meshek Wings.

Touroperatorul israelian are ca strategie în acest an colaborarea cu hoteluri unde turistul poate să aleagă să folosească scările și nu neapărat liftul și unde sunt implementate măsuri suplimentare de igienizare, inclusiv pentru saltele și perne, draperii și pereți. Încă nu se știe clar cât timp rezistă virusul pe o suprafață iar una dintre soluțiile identificate este cea a folosirii lămpilor UVC.

Compania israeliană Meshek Wings a lansat primele curse charter către țara noastră în 2013, introducând în premieră produsul city break București și chartere către litoral pe relația Tel Aviv – Constanța. În 2019 a adus 40.000 de turiști iar pentru acest an estimarea inițială, dacă nu ar fi intervenit pandemia, era de 45.000 de turiști.