Ospamox, Klacid, Vancomicină cu anumite concentraţii dispar definitiv de pe piaţă în 2025

Simona Cocoş, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a explicat într-un amplu interviu acordat pentru Economica.net de ce lipsesc tot mai multe medicamente ieftine din farmacii şi cum poate guvernul să atenueze efectele reglementărilor care au adus România în situaţia aceasta.

Medicamente care au dispărut de pe piaţa românească de la începutul anului 2025 până în martie, conform informaţiilor obţinute exclusiv de Economica.net de la oficialul APMGR:

Modafen Express 200 mg/400 mg (utilizat în tratamentul durerii uşoare, moderate), pus pe piaţă de Stada, retras permanent din februarie 2025.

Sumacta 100 mg, pus pe piaţă de Teva, retras definitiv de pe piaţă din februarie 2025. Sumacta este utilizat în tratamentul crizelor de migrenă.
Algoxib (indicat la adulţi pentru tratamentul simptomatic al artrozei, poliartritei reumatoide şi spondilitei anchilozante), 200 mg, pus pe piaţă de Zentiva, discontinuitate permanentă din octombrie 2024.
Algoxib 100 mg, pus pe piaţă de Zentiva, retras permanent de pe piaţă din ianuarie 2025.
Duloxetine Zentiva 30 mg, retras permanent din ianuarie 2025.
Sunitinib Zentiva (utilizat în tratamentul unor cancere) 12,5 mg retras definitiv de pe piaţă din ianuarie 2025.
Sunitinib Zentiva (utilizat în tratamentul unor cancere) 25 mg şi 50 mg, retrase definitiv de pe piaţă din martie 2025.

Oficialul APGMR a transmis exclusiv pentru Economica.net o serie de denumiri comerciale a medicamentelor care vor fi retrase permanent de pe piaţa românească începând cu luna aprilie a acestui an (lista nu e exhaustivă):

Ospamox 500 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din octombrie 2025.
Linezolid 600 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din iunie 2025.

Tramal Retard 150 mg (utilizat în tratamentul durerii moderate şi severe), pus pe piaţă de Stada, restras permanent de pe piaţă din mai 2025.

Amgevita 40 mg/0,8 ml, pus pe piaţă de Amgen Europe Olanda, restras permanent de pe piaţă din iunie 2025. Amgevita e un medicament folosit în tratamentul poliartritei reumatoide.
Motilium 10 mg, produs de Terapia, retras permanent de pe piaţă din aprilie 2025. Motilium e folosit pentru a trata greaţa și vărsăturile.

Klacid 125 mg/5ml (antibiotic), pus pe piaţă de Viatris Healhcare Limited, retras permanent de pe piaţă din iulie 2025.
Vancomicină 500 mg (antibiotic), pusă pe piaţă de Viatris Healhcare Limited, retras permanent de pe piaţă din iulie 2025.
Lekoklar 500 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din octombrie 2025.

Gefitinib 250 mg, pus pe piaţă de Labormed Pharma, restras definitiv de pe piaţă din mai 2025. Gefitinib e utilizat, în anumite cazuri, în tratamentul neoplasmului bronhopulmonar.
Duloxetine Zentiva 60 mg, retras permanent din aprilie 2025. Duloxetine e utilizat, în anumite cazuri, în tratamentul tulburării depresive majore, dar nu numai.
Efavirenz/Emtricitabină/Tenofovir disoproxil Zentiva 600 mg/200 mg/245 mg, pus pe piaţă de Zentiva, restras permanent din iulie 2025. E utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV-1).
Talliton 6,25 mg/12,5 mg/25 mg, utilizat în tratamentul hipertensiunii, pus pe piaţă de Egis Ungaria, retras permanent de pe piaţa românească din iulie 2025.
Hycamtin 1 mg (medicament oncologic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent din octombrie 2025.
Lenalidomidă Sandoz 5 mg, utilizat în tratamentul mielomului multiplu, retras permanent de pe piaţa românească din octombrie 2025.
Lenalidomide 5 mg/10 mg/15 mg/25 mg, pus pe piaţă de KRKA Slovenia, restras permanent de pe piaţa românească din noiembrie 2025. Folosit în tratamentul mielomului multiplu.

Sunitinib Sandoz 12,5 mg/25 mg/50 mg medicament oncologic, retras definitiv de pe piaţă românească din octombrie 2025.
Rawel SR 1,5 mg, pus pe piaţă de KRKA Slovenia, utilizat în tratamentul hipertensiunii, retras permanent de pe piaţa românească din mai 2025.
Egilok 50 mg/100 mg (utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale), pus pe piaţă de Egis Ungaria, retras permanent de pe piaţa românească din decembrie 2025.

Virolex 250 mg (medicament antiviral), pus pe piaţă de KRKA Slovenia, retras permanent de pe piaţa românească din mai 2025.

Zinnat 125 mg/5ml (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţa românească din ianuarie 2026.

Iată pe larg interviul acordat de Simona Cocoş pentru Economica.net:

Economica.net: Care sunt motivele pentru care nu se mai mai găsesc unele medicamente în farmacii?

Simona Cocoş, membru în Consiliul Director al APMGR: Există mai multe cauze care generează indisponibilităţi ale medicamentelor de pe piaţa din România, cum ar fi politica de preț. În România, preţul medicamentelor trebuie să fie egal cu preţul minim dintr-un coş de 12 ţări membre europene, la care se adaugă taxa clawback. În acest fel, medicamentele generice sunt vulnerabile la orice impact: preţuri, inflaţie, creşterea costului de producţie, legislaţie gândită greşit.

Preţurile la medicamente sunt reglementate şi plafonate maximal, astfel că producătorii nu pot transfera în preţ impactul creşterii costurilor de producţie şi transport, așa cum se întâmplă în cazul bunurilor de larg consum.
Politica preţului cel mai mic, coroborată cu taxa clawback, creează un mediu propice pentru exportul paralel al medicamentelor aduse pe piaţa din România şi destinate pacienţilor români. Aceasta este o activitate legală, dar care afectează pacienţii români.
Acest mediu de operare dificil conduce la aducerea pe piaţa din România unui număr mai mic de medicamente generice şi biosimilare şi la întâmpinarea mai multor dificultăţi în comercializarea continuă a celor existente.

Au fost retrase medicamente sau neaduse pe piaţă medicamente din toate ariile terapeutice. 

În acelaşi timp, trebuie să ne gândim că România este o ţară de referinţă la rândul ei pentru alte ţări, iar în contextul unei politici locale a preţului cel mai mic, la rândul nostru obligăm şi alte ţări să-şi diminueze preţurile lor. Din acest motiv există presiuni în cadrul companiilor multinaţionale, cărora le este tot mai greu sa continue comercializarea anumitor medicamente.
Medicamentele generice si biosimilare retrase din piaţă nu mai sunt aduse înapoi.
Astfel, CNAS compensează medicamentele la niveluri de preţ din ce în ce mai mari, bugetul devine rapid nesustenabil, iar pacienţii nu-şi vor mai găsi tratamentele.

Economica.net: În ce interval se încadrează preţurile medicamentelor generice afectate cel mai mult de reglementarile în vigoare, de crizele succesive care au afectat producătorii de generice?

Simona Cocoş: Până la 25 de lei (cutia n. red). Pe măsură ce această categorie de medicamente nu va mai fi disponibilă în piaţă, următoarea categorie care va fi afectată este 25 – 50 de lei.

Economica.net: Cum sunt afectaţi producătorii de medicamente generice de contextul geopolitic actual?

Simona Cocoş: Înrăutăţirea mediului economic şi prelungirea perioadei de inflaţie afectează disponibilitatea medicamentelor generice, în special a celor cu preţuri mici, care nu pot absorbi impactul în preţ.
Este important ca Ministerul Sănătăţii să ia în calcul indexarea cu inflaţia în continuare a preţului medicamentelor din categoria de până în 50 de lei şi scăderea taxei clawback cu 5% în 2025.
De asemenea, este important să renunţăm la această politică a celui mai mic preţ, deoarece s-a dovedit de-a lungul anilor că acesta este unul dintre factorii principali care conduc la retragerea medicamentelor de pe piaţă.

Economica.net: Care sunt reglementările care cântaresc cel mai mult în decizia producătorilor locali de generice să exporte mare parte din producţie?

Simona Cocoş: Această întrebare trebuie privită din mai multe dimensiuni.
În general, o capacitate de producţie se concentrează pe anumite tipologii de produse, pe anumite arii terapeutice. Astfel, pentru eficientizare, producţia nu este destinată doar pieţei locale, ci deserveşte şi alte ţări. Sunt companii din cadrul asociaţiei care exportă în peste 90 de ţări, aspect ce este extrem de pozitiv, contribuind la reglarea balanţei comerciale.
Dintr-o altă perspectivă însă, atunci când o companie alege să-şi direcţioneze producţia către alte ţări, în detrimentul pieţei locale, acest lucru este cauzat de mediul de operare, legislaţia nefavorabilă medicamentelor generice, taxa clawback şi lipsa concurenţei reale. Toate acestea sunt argumente care favorizează decizia de a exporta.
De aceea este importantă asigurarea unui mediu de operare favorabil, care să stimuleze decizia de a pune pe piaţă cât mai multe medicamente şi de a atrage investiţii noi în industrie.

Economica.net: Care e algoritmul prin care se stabileşte taxa clawback în prezent pentru medicamente generice?

Simona Cocoş: Pentru medicamentele generice, taxa clawback se calculează pe baza consumului valoric al medicamentelor rambursate.
După extragerea TVA-ului din valoare se aplică procentul de 15% pe valoarea consumului trimestrial.

Problema este următoarea: cu cât preţurile sunt mai mici, cu atât taxa clawback este mai mare procentual, deoarece aceasta nu se aplică la preţul de producător, ci la preţul cu amănuntul, care include şi marjele distribuitorului şi ale farmaciei, taxa fiind însă suportată integral de către producător.

Precizare: Simona Cocoş e şi director general al Zentiva România şi Moldova.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor depăşesc 5,1 miliarde de lei în 2024 şi sunt cu 14,5% mai mari decât cele realizate în 2023, conform analizei Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Veniturile din clawback sunt a treia sursă de bani la FNUASS în 2024, după cele din CASS şi din subvenţii. Încasările din taxa clawback au pondere de circa 7% din venturile totale ale FNUASS în 2024, reiese din analiza Economica.net.

Sursă foto: https://farmaciaprofarm.ro/

Citeşte şi: