Medicamentele care au cele mai mari şanse să dispară de pe piaţa românească în 2016

400 de medicamente eliberate pe reţetă medicală (Rx) au dispărut de pe piaţa românească doar în ultimul trimestru al anului 2015, ca urmare a implementării celui mai mic preţ european la medicamente la 1 iulie 2015. Pe lângă cele 400 de medicamente Rx care au dispărut deja, alte 312 au risc crescut de dispariţie de pe piaţă, din cauza scăderii semnificative a preţurilor de vânzare sub costurile de producţie, arată prima analiză privind disponibilitatea medicamentelor Rx la începutul anului 2016, realizată de Cegedim şi publicată de ECONOMICA.NET.

De ce dispar de pe piaţa românească medicamentele cu preţuri accesibile

Tendinţa actuală de dispariţie a medicamentelor de pe piaţa din România este cauzată în egală măsură de politica de preţuri (n. red. de la 1 iulie 2015 avem cel mai mic preţ european la medicamente) şi de cadrul fiscal aplicat industriei farmaceutice, prin taxa clawback. Cu toate acestea, cel mai mare impact al dublei presiuni exercitate de sarcina fiscală excesivă şi reglementările de preţ este asupra medicamentelor generice, adică acele medicamente ieftine, esenţiale pentru tratamentele de bază, în special pentru bolvanii cronici.

Cele mai afectate sunt medicamentele sub 50 de lei, întrucât preţul acestora ajunge să fie sub costul de producţie, iar producătorii sunt nevoiţi să închidă linii întregi de producţie. Nu se poate estima cu exactitate cât a contribuit fiecare dintre cele două măsuri la dispariţia medicamentelor de pe piaţa din România, însă este evident în cazul medicamentelor generice că taxa clawback împreună cu reglementarea care impune ca preţul medicamentului generic să fie la 65% din preţul medicamentului inovativ corespunzător vor duce în colaps industria locală de medicamente generice, a explicat pentru ECONOMICA.NET Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Medicamente care au cele mai mari şanse să dispară în cursul anului 2016 de pe piaţa românească

Oficialul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a spus pentru Economica.net care sunt moleculele a căror disponibilitate a scăzut semnificativ în ultimul an:

· ceftriaxonum – indicată în tratamentul infecţiilor intraspitaliceşti; din şase producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· docetaxelum – indicată în tratamentul unor cancere; din şapte producători în 2014 au mai rămas trei producători în 2015;
· oxaliplatinum – indicată în tratamentul unor cancere; din şapte producători în 2014 au mai rămas doi producători în 2015;
· meropenem – indicată în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din şase producători în 2014 au rămas 1-2 producători în 2015;
· gemcitabinum – indicată în tratamentul unor cancere; din şase producători în 2014 au mai rămas doi-trei producători în 2015;
· levocetirizinum: din cinci producători în 2014 au mai rămas ddoi producători în 2015;
· vancomycinum – indicată în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din trei producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· Combinaţii levodopum + benserazidum (exemplu: Madopar); – indicate în tratamentul formelor de Parkinson; din trei producători în 2014 , niciun producător în 2015;
· Combinaţii piperacillinum + tazobactanum – indicate în tratamentul infecţiilor severe intraspitaliceşti; din patru producători în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
· valsartanum – indicate în tratamentul bolilor cardiovasculare; din nouă producători în 2014 au mai rămas doi producători în 2015;

Pentru midazolam – medicament esenţial în ATI şi pentru digoxin – medicament esenţial în crizele cardiace nu mai avem nici un producător în România.

Proiectul de lege privind calcul diferenţiat al taxei clawback la medicamente generice şi inovative, blocat în Parlament de peste doi ani

Proiectul de lege care prevede formulă de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014, a primit votul favorabil al Comisiei pentru Sănătate şi Familie de la Camera Deputaţilor, şi mai are nevoie doar de votul Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, şi al plenului Camerei Deputaţilor pentru a fi adoptat. Atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Ministerul Economiei ne-au asigurat că nu există nicio obiecţie împotriva acestei reglementări care a fost comentată pozitiv şi de Consiliul Concurenţei. Cu toate acestea, proiectul de lege este blocat în Parlament de peste doi ani, a explicat Laurenţiu Mihai pentru Economica.net.

Cum se calculează acum taxa clawback

Prin taxa clawback, statul şi sistemul public de asigurări de sănătate transferă responsabilitatea susţinerii tratamentelor compensate şi gratuite asupra producătorilor de medicamente. Din diferenţa dintre costurile reale ale medicamentelor utilizate de sistemul public şi alocarea bugetară, circa 1,4 miliarde lei – 1,8 miliarde lei anual, împărţită pe trimestre, raportată la suma alocată trimestrial – 1,515 miliarde lei, se obţine un procent p. Taxa clawback se aplică producătorilor de medicamente în baza acestui procent „p” care este acelaşi, atât pentru medicamentele foarte scumpe, care au un impact foarte mare asupra cheltuielilor bugetare, cât şi pentru cele ieftine, generice, de unde rezultă tratamentul discriminator pentru producătorii de generice care plătesc pentru costurile mari ale medicamentelor importate.

Consecinţele menţinerii taxei clawback la acest nivel nivel asupra producătorilor de medicamente generice şi asupra pacienţilor

În ultima perioadă, peste 2.000 de medicamente cu costuri accesibile au dispărut de pe piaţa românească, dintre care 700 de medicamente au dispărut numai în 2015 şi aproape 500 de salariaţi au fost disponibilizaţi. Vedem această tendinţă continuând în ritm accelerat în 2016, dacă autorităţile menţin acelaşi cadru de reglementare. Toată industria producătoare de medicamente generice va continua să treacă printr-un proces periculos de decapitalizare şi decompetitivizare, se distruge o industrie veche de aproape 100 de ani în România, cu un mare potenţial de dezvoltare economică şi importanţă strategică, mai ales în contextul crizelor actuale. Asupra pacienţilor efectele se văd deja: dispărând variantele mai acccesibile de tratament, pacientul e nevoit să plătească tot mai mult din buzunar, dacă îşi permite. Dacă nu, amână tratamentul, boala se agravează şi va costa mai mult în final, atât ca bani, cât şi ca suferinţă. Direct spus, această politică publică care ţine de domeniul fiscal şi economic, nu al sănătăţii, afectează grav drepturile pacienţilor, ne-a spus reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Cum ar trebui revizuită taxa clawback ca să fie sustenabilă

În mod normal, acolo unde există taxa clawback, aceasta este destinată ţinerii sub control a deficitelor bugetare produse de tratamentele foarte scumpe. Logic, medicamentele generice sunt scutite pentru că sunt considerate o cale de echilibru bugetar şi nu produc deficite. Aşadar, considerăm că taxa clawback ar trebui revizuită în sensul excluderii genericelor de la plată. Cu toate acestea, consideram că până în acel moment, măsura urgentă pe termen scurt ar fi introducerea formulei diferenţiate de calcul a taxei clawback pentru medicamentele generice, bazată pe introducerea unei proporţii de cel mult 65% în calculul variabilei ‘p’ din formula clawback. Măsura este neutră din punct de vedere bugetar, suma colectată ar rămâne aceeaşi, însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale şi ar stopa tendinţa actuală de dispariţie a medicamentelor accesibile de pe piaţă şi de falimentare a industriei farmaceutice locale, a conchis Laurenţiu Mihai.