Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a ajuns la 24,13% în primul trimestru din 2018 şi este cu aproape 4,3 puncte procentuale mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului 2017, dar şi cu 8,51 puncte procentuale mai mare decît în primul trimestru din 2016, arată datele trimise de PRIMER pentru Economica.net.
„Toate analizele de prognoză făcute de analişti arată că, cel tîrziu în trimestrul IV din 2018, taxa va atinge nivelul record de 30%. Asta înseamnă că o fabrică de medicamente din ţară este obligată la plata a 30% taxă pe cifra de afaceri (clawback n. red.) şi 16% impozit pe profit, lucru absolut nesustenabil”, a spus Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
La o taxă clawback de 30% din cifra de afaceri, nivel la care va ajunge în trimestrul IV din 2018, toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile pentru producători, iar aceştia vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu, atrage atenţia PRIMER.
Creşterea acestei taxe afectează pacienţii care nu mai găsesc, la un preţ corect, medicamentele de care au nevoie, afectează sistemul sanitar care va plăti mai mult pentru tratamente mai scumpe, dar şi producătorii de medicamente care sistează planurile de dezvoltare şi extindere, adaugă PRIMER.
Producătorii de medicamente care au fabrici în România, indiferent de capital, au plătit în ultimii cinci ani sute de milioane de lei în contul taxei clawback, în loc să investească în extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie, în transferuri tehnologice de produse noi şi în angajarea mai multor specialişti în cercetare şi dezvoltare. Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în anul 2006 se fabricau în ţară pentru desfacere pe piaţa internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în anul 2016 se fabricau doar 190 de milioane de cutii, o scădere cu circa 40% în 10 ani, spune Dragoş Damian.
PRIMER aminteşte că singura măsură care poate frîna dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de taxa clawback a medicamentelor care costa mai puţin de 25 lei.