Medicii de familie nu primesc măririle salariale promise Sănătăţii, pentru că nu sunt bugetari, dar acordă cele mai multe servicii medicale
Finanţarea precară, birocraţia şi sarcinile administrative care deturnează sensul consultaţiei medicale, dar şi disfuncţionalităţilor sistemelor informatice ale CNAS care îngreunează munca din cabinete au făcut ca starea de revoltă a medicilor de familie să atingă cote alarmante, atrage atenţia Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Medicii de familie realizează 80% din numărul total de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate într-un an.
Rapoartele oficiale ale CNAS arată că în cabinetele de medicină de familie şi în centrele de permanenţă se rezolvă 80% dintre nevoile medicale uzuale ale populaţiei. Concret, din totalul de peste 140 milioane de servicii medicale decontate de CNAS în anul 2014, peste 79% dintre ele au fost acordate de medicii de familie, aproape 16% dintre ele – în ambulatoriu şi sub 5% dintre serviciile medicale – în spitale. Valorile sunt similare în 2015. Chiar dacă politica Guvernelor ultimului deceniu a vizat declarativ folosirea judicioasă a serviciile spitaliceşti şi stimularea asistenţei medicale primare şi din ambulatoriu, în realitate s-au înregistrat progrese nesemnificative până în prezent în ceea ce priveşte punerea în practică a acestor obiective, spune Societatea Naţională de Medicina Familiei, într-o luare de poziţie făcută publică astăzi.
Medicii de familie nu sunt bugetari, drept care nu beneficiază de măririle salariale anunţate de Guvern pentru medicii din spitale şi prevăzute în noua lege a salarizării unitare.
„Veniturile cabinetelor de medicină de familie provin în procent covârşitor din contractele impuse de CNAS, iar dezvoltarea cabinetelor este împiedicată de măsuri restrictive, impuneri birocratice şi administrative absurde. Aşa-zisa creştere cu 8% a finanţării în asistenţa medicală primară nu acoperă nici măcar plăţile utilităţilor, nicidecum o suplimentare a veniturilor personalului medical”, spun reprezentanţii medicilor de familie. Atenţia Guvernului se îndreaptă exclusiv spre medicii din sistemul bugetar. În realitate, medicii nebugetari, mai bine de două treimi din medicii ţării, nu se regăsesc în măsurile anunţate în noua lege a salarizării unitare. În spitale lucrează aproximativ 13.000 de medici din aproximativ 45.000, câţi mai are această ţară. În România mai lucrează însă şi 11.800 de medici de familie, câteva mii de medici în ambulatorul de specialitate, plus asistenţii medicali din cabinetele tuturor. Aceştia nu sunt bugetari şi nu beneficiază de creşterile salariale anunţate de Guvern în legea salarizării unitare, atrage atenţia Societatea Naţională de Medicina Familiei.
„Cu toate că Strategia de sănătate 2014-2020, asumată de decidenţii ţării, se referă la dezvoltarea serviciilor medicale din asistenţa primară, nimic din ceea ce este asumat nu se întâmplă în realitate. Asistenţa primară nu este încurajată, nu există facilităţi, iar procentul alocat acesteia din totalul Fondului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate rămâne ridicol sub 6%. Aceste lucruri, adăugate impunerilor birocratice şi administrative care deturnează sensul consultaţiei medicale, dar şi disfuncţionalităţilor sistemelor informatice ale CNAS care îngreunează munca din cabinete, au făcut ca starea de revoltă să atingă cote alarmante”, spune Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Aproape 2.000 de medici de familie din toată ţara s-au întâlnit la finalul lunii martie la Conferinţa Naţională de Medicina Familiei, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov (AMFB), sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), la Bucureşti. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat pe parcursul a patru zile şi au fost precedate de un curs dedicat prevenţiei bolilor cronice, organizat de Forumul Naţional de Prevenţie.
„Nivelul profesional înalt al lucrărilor a fost însă umbrit de nemulţumirile medicilor de familie din toată ţara. Pe lângă dezbaterile ştiinţifice, sâmbătă, 1 aprilie 2017, a avut loc şedinţa Senatului SNMF. Peste 70 de reprezentanţi ai asociaţiilor judeţene de medicina familiei din toată ţara au adus un mesaj tensionat din toate zonele ţării, exprimând nemulţumirea profundă faţă de nepăsarea vădită a guvernanţilor şi disprețul cu care este tratat întregul segment al medicinii primare, ajuns la un nivel inacceptabil”, atrage atenţia Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Societatea Naţională de Medicina Familiei este o organizaţie profesională, ştiinţifică, nonguvernamentală, apolitică, de drept privat, cu personalitate juridică, constituită din organizaţii judeţene, cu personalitate juridică, ale medicilor de familie din judeţele României şi a municipiului Bucureşti.