MS a lansat în dezbatere publică, joi, proiectul de Lege privind implementarea Proiectului pilot de creştere a veniturilor medicilor şi echipei medicale, din unităţile sanitare publice cu paturi.
Proiectul pilot ar urma să intre în vigoare la 1 iulie şi să se desfăşoare timp de şase luni.
„Prevederile prezentei legi se aplică medicilor specialişti şi medicilor primari din unităţile sanitare publice cu paturi. Medicii specialişti şi medicii primari implicaţi în acest proiect au statut de angajat ai unităţii şi îşi desfăşoară activitatea cu contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu contract individual de muncă cu timp parţial. În perioada derulării Proiectului pilot, contractele individuale de muncă ale medicilor specialişti şi medicilor primari se modifică corespunzător” , prevede proiectul de act normativ.
Potrivit ministrului Eugen Nicolăescu, creşterea veniturilor medicilor şi echipelor medicale din spitale se va putea face pe două căi: prin salarizarea pe performanţă, în baza unor criterii ce vor fi stabilite în normele de aplicare, şi prin posibilitatea de a trata pacienţi proprii, în regim privat, în spitalul public. „Beneficiarii acestor schimbări sunt în primul rând pacienţii, dar şi medicii şi echipele medicale şi spitalele”, susţine ministrul Sănătăţii.
Proiectul de act normativ prevede că fondurilor necesare creşterii veniturilor medicilor se asigură din veniturile proprii ale unităţii, după asigurarea în totalitate a drepturilor de personal existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile în care unitatea nu înregistrează plăţi restante către furnizorii de bunuri şi servicii şi după asigurarea condiţiilor optime de funcţionare şi de efectuare a actului medical.
În situaţia în care veniturile proprii ale unităţii nu acoperă cheltuielile necesare cu aplicarea prevederilor prezentei legi, în baza solicitării fundamentate a conducerii unităţii, Ministerul Sănătăţii poate aloca sume, în completare, în limita a 5% din fondul de salarii al unităţii prevăzut în bugetul anual de venituri şi cheltuieli al unităţii, de la bugetul de stat şi din veniturile proprii. „Fondurile necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se vor aloca prin hotărâre a Guvernului de suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, se precizează în proiect.
Astfel, începând cu 1 iulie, medicii şi echipa medicală care participă la realizarea actului medical pot obţine venituri suplimentare, din asigurarea asistenţei medicale ambulatorii sau spitaliceşti în regim privat în cadrul unităţilor sanitare publice, prin internare de zi, respectiv internare continuă.
Condiţiile cumulative pe care medicii şi echipa medicală trebuie să le îndeplinească pentru a obţine venituri suplimentare din acordarea serviciilor medicale în regim privat sunt: să aibă contract individual de muncă cu normă întreagă sau contract individual de muncă cu timp parţial cu unitatea; să nu desfăşoare activitate medicală suplimentară în sectorul privat; să asigure îngrijire pacienţilor în regim privat, în afara programului de lucru, cu respectarea bunelor practici medicale şi a normelor; să asigure tratamentul pacienţilor din regimul public în mod egal cu cei în regim privat, fără discriminare sau condiţionare, sub incidenţa desfacerii contractului de muncă cu preaviz, prin decizia comisiei de disciplină a spitalului.
Nerespectarea condiţiilor cumulative duce, în cazul medicului, la interzicerea activităţi în regim privat pentru o perioadă cuprinsă între două şi şase luni.
Fondurile rezultate din tratarea pacienţilor în regim privat în spital sunt distribuite astfel: 50% medicului curant, 30% personalului implicat direct în tratarea pacientului respectiv în regim privat şi 20% unităţii.
În august 2013, procentele anunţate în forma de atunci a proiectului erau următoarele: 60% pentru medic, 30% pentru echipa medicală, 10% pentru spital.
Pentru tratarea pacienţilor, tot în regim privat, dar în ambulatoriu, procentul alocat medicului este de 70%, conform noului proiect, în timp ce personalului implicat direct în tratarea pacientului îi revine 20%, iar unităţii sanitare, 10%.
„Conducerea unităţii încheie un act aditional cu medicii care au dreptul la pacienţii proprii, în care se stipulează prevederile legale şi clauzele obligatorii, precum şi condiţiile de despăgubire în cazul nerespectării prevederilor legale”, mai prevede proiectul pus în dezbatere publică joi.
Proiectul de act normativ este în dezbatere publică până la 26 martie.