Medicul de familie va evalua cât de expus eşti la boli cardiovasculare, cancere, boli mintale

Pacienţii aparent sănătoşi vor primi servicii de prevenţie şi de consiliere de la medicul de familie, pentru scăderea riscurilor de boli cardiovasculare, cancere, boli psihice, se stipulează în normele de aplicare a Contractului-Cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2015-2016.
Aceste servicii preventive sunt incluse în pachetul de bază şi au ca scop să responsabilizeze pacienţii să aibă mai mare grijă de sănătatea lor.

Pacientul asimptomatic este acela care nu urmează tratament pentru vreo afecţiune cronică.

Iată, concret, cum vor arăta consultaţiile preventive pe care le va oferi medicul de familie adultului asimptomatic

În cadrul consultaţiilor preventive, pacienţii asimptomatici vor beneficia de următoarele analize de laborator (pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie), dacă nu le-au efectuat în cursul anului în curs, până la momentul consultaţiei: Hemoleucogramă completă; VSH; Glicemie; Colesterol seric total; Electroforeza proteinelor serice; Creatinină serică.
Medicul de familie îi va mai face pacientului aparent sănătos şi o riscogramă care-i evaluează stilul de viaţă şi riscul cardiovascular, riscul de îmbolnăvire de cancere şi riscul de boli psihice.

Iată ce conţine riscograma adultului asimptomatic

Cât de sănătos trăieşti?

Medicul de familie va evalua stilul de viaţă al pacientului aparent sănătos prin următoarele întrebări: dacă pacientul fumează (câte pachete pe an); dacă se confruntă cu consum problematic de alcool, evaluat prin completarea chestionarului standardizat de mai jos; dacă face activitatea fizică şi ce dietă are.

Cât de expus eşti la boli cardiovasculare

Medicul va măsura riscul cardiovascular al pacientului aparent sănătos, şi, funcţie de cât de expus e pacientul să dezvolte o boală cardiovasculară, îl va consilia să-şi schimbe stilul de viaţă.

Riscograma va cuprinde rezultatul evaluării riscului cardiovascular al adultului sănătos, funcţie de următoarele variabile: valoarea tensiunii arteriale (TA), a indicelui de masă corporală (IMC), istoricul familial de deces prematur prin boala cardiovasculară: mai devreme de 55 ani la bărbaţi, mai devreme de 65 ani la femei, şi/sau boli familiale ale metabolismului lipidic.

În cazul pacienţilor care au maximum 39 de ani şi care au tensiune arterială mai mare de 140/90, IMC mai mare de 30, istoric familial de deces prematur prin boală cardiovasculară şi/sau boli familiale ale metabolismului lipidic, medicul va recomanda măsurarea colesterolului total şi a glicemiei.
Pacienţii cu tensiune arterială mai mare de 140/90 vor fi trimişi de către medic să efectueze creatinina serică.
Medicul de familie va prescrie bărbaţilor care au cel puţin 40 de ani şi femeilor care au cel puţin 50 de ani măsurarea valorii colesterolului total.
Pacienţilor aparent sănătoşi care au 40 de ani sau peste şi care au ca factori de risc: TA >140/90, IMC >30, istoric familial de deces prematur prin boala cardiovasculară şi/sau boli familiale ale metabolismului lipidic, medicul le va recomanda să-şi evalueze glicemia.

Sunt exceptate de la evaluarea riscului cardiovascular persoanele cu următoarele afecţiuni: boala cardiovasculară deja cunoscută, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, boala cronică renală sau niveluri deja cunoscute foarte înalte ale factorilor individuali de risc (HTA, dislipidemie). Aceste persoane au deja un risc crescut de boală cardiovasculară şi au nevoie de managementul integrat al tuturor factorilor de risc în cadrul consultaţiilor de monitorizare activă adresate bolilor cronice prioritare.

Cât de expus eşti să te îmbolnăveşti de cancere

Riscograma care stabileşte cât de expus e pacientul să se îmbolnăvească de cancere va conţine informaţii despre factorii de risc (antecedentele personale şi heredocolaterale de neoplazie la rudele de gradul I prin filiaţie directă; expunerea profesională particulară (azbest, aniline etc.) sau prin stilul de viaţă).
Funcţie de răspunsurile la aceste întrebări, medicul va include persoanele eligibile în intervenţii de screening populaţional, în programele naţionale de sănătate adecvate, şi va trimite persoanele cu risc înalt de cancer pentru evaluare şi monitorizare de specialitate.

Cât de expus eşti să dezvolţi o boală psihică

Riscograma care stabileşte cât de expus e pacientul aparent sănătos să dezvolte o boală mintală conţine răspunsuri la întrebări referitoare la antecedentele personale de adicţie şi antecedentele de adicţie ale rudelor de gradul I prin filiaţie directă.
În această riscogramă medicul va consemna răspunsurile la chestionarele standardizate pentru depistarea consumului problematic de alcool şi a depresiei.
Medicul va consilia pacienţii să renunţe la consumul excesiv de alcool şi va trimite pacienţii cu risc crescut de boală la medicul specialist.

Chestionar pentru depistarea consumului problematic de alcool

1. Cât de des consumaţi o băutură care conţine alcool?
a. niciodată – 0 puncte
b. lunar sau mai rar – 1 punct
c. 2 – 4 ori pe lună – 2 puncte
d. 2 – 3 ori pe săptămână – 3 puncte
e. 4 sau mai multe ori pe săptămână – 4 puncte

2. Câte băuturi standard consumaţi într-o zi obişnuită?
a. una sau două – 0 puncte
b. trei sau patru – 1 punct
c. cinci sau şase – 2 puncte
d. şapte sau nouă – 3 puncte
e. zece sau mai mult – 4 puncte
O băutură standard conţine 12 g alcool pur şi este echivalentă cu 0 doză de bere 330 ml, un pahar vin a 125 ml sau 1un pahar de tărie a 40 ml.

3. Cât de des beţi şase sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?
a. niciodată – 0 puncte
b. lunar sau mai rar – 1 punct
c. lunar – 2 puncte
d. săptămânal – 3 puncte
e. zilnic sau aproape zilnic – 4 puncte

Un scor mai mare de 4 la bărbaţi şi 3 la femei prin punctajul cumulat la minimum două întrebări indică un consum problematic de alcool.

Chestionarul standardizat cu două întrebări pentru screening-ul depresiei conţine întrebările:

1. V-aţi pierdut interesul sau plăcerea pentru activităţile obişnuite în ultima lună ?
2. V-aţi simţit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună?

Răspunsul afirmativ la ambele întrebări indică un risc înalt de depresie şi impune trimiterea la consultaţii de specialitate de psihiatrie.

Cât de des vei primi servicii preventive

Toate persoanele asimptomatice care au între 18 şi 39 ani vor primi servicii preventive o dată la trei ani calendaristici.
Pentru persoanele asimptomatice cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 ani, depistate cu risc înalt de îmbolnăvire, precum şi pentru toţi pacienţii asimptomatici care au peste 40 de ani, consultaţiile preventive se acordă anual.