‘Scăderea analfabetismului funcţional este una dintre ele şi este aliniată cu politica Uniunii Europene, care îşi propune să scadă media de la 18% la 15%, până în anul 2020. Într-o lume puternic conectată, România se regăseşte, astăzi, pe locul 53 (din 144 economii analizate) în clasamentul competitivităţii economice întocmit anual de Forumul Economic Mondial (WEF). Un lucru foarte important de reţinut este faptul că 4 dintre cei 12 factori de referinţă pentru acest studiu au legatură cu educaţia. Deşi educaţia este un factor cheie pentru dezvoltarea oricărei ţări, astăzi avem 42% dintre copiii de 15 ani în situaţia de a fi analfabeţi funcţional (au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei), iar în 2012, conform testelor PISA, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de ţări la acest indicator’, menţionează sursa citată.
În acest context, pentru a promova o educaţie de calitate, CDR are şase priorităţi în plan, care vizează: dezvoltarea STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovaţie şi pasiune; dezvoltarea creativităţii prin punerea accentului pe latura artistică şi emoţională a elevilor; un învăţământ tehnic şi profesional de calitate, cu accent pe: parteneriate reale cu companiile; formarea elevilor în meserii căutate pe piaţa muncii, cadre didactice cu pregătire adecvată fiecărui domeniu; scăderea importantă a analfabetismului funcţional prin luarea de măsuri concrete, astfel încât fiecare absolvent de clasa a VIII-a să aibă un nivel de pregătire în baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5; pregătirea studenţilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii; formarea prin educaţie a valorilor care stau la baza societăţii, printre care: cultura muncii, integritatea, responsabilitatea, respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
Potrivit unui studiu de specialitate realizat de Millward Brown, lansat, recent, absolvenţii de studii superioare din România au abilităţi de utilizare a computerului, însă insuficiente pentru fi pe placul angajatorilor, iar şapte din zece companii spun că le este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit pe segmentul entry level.
Cele mai importante cerinţe ale angajatorilor de la candidaţii cu studii superioare care aplică pentru o poziţie entry level sunt, în ordine: aplicabilitatea cunoştinţelor practice în teorie, valorile personale, planificarea şi organizarea activităţilor, competente de limbi străine şi comunicarea verbală.
Potrivit cercetării, jumătate dintre firmele cu peste 500 de angajaţi consideră greu sau foarte greu să recruteze persoane cu studii superioare.
În medie, un angajator evaluează 14 persoane pentru a selecta candidatul potrivit, cu o variaţie între 11 persoane evaluate pentru o poziţie în departamentul de producţie şi 17 persoane evaluate pentru o poziţie în departamentul vânzări.
Rezultatele studiului Millward Brown arată că doar patru din zece reprezentanţi ai companiilor se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea candidaţilor cu studii superioare. Candidaţii proveniţi de la facultăţile de matematică, informatică şi ştiinţe naturale sunt cel mai bine evaluaţi (57%), în timp ce absolvenţii de ştiinţe economice sunt cel mai slab evaluaţi (36%).
Studiul ‘Angajabilitatea pentru poziţiile de entry-level cu studii superioare. Aşteptări vs. Performanţă’ a fost realizat pe un eşantion de 439 de reprezentanţi ai companiilor implicaţi în procesul de recrutare şi selecţie al angajaţilor. Datele au fost culese în perioada septembrie 2014 – martie 2015, iar marja de eroare este de ± 5%.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliţiei contribuie voluntar cu resursele şi expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliţia reuneşte în total 45 de organizaţii sau membrii asociaţi.
Coordonarea Coaliţiei este asigurată de un Consiliu Director format din preşedinţii şi Vice-preşedinţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Camerei de Comerţ Franceze în România (CCIFER), Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL).