Mega Image, printre principalii datornici la Fornetti

La sfârşitul anului trecut, Fornetti România îşi cerea insolvenţa. Motivul a fost cel al refuzului băncilor de a reeşalona creditele pe care compania le-a contractat pentru susţinerea unei investiţii de 10 milioane de euro. Acum, după mai bine de patru luni, planul de reorganizare realizat de Euroconsult arată că afacerea are şanse de revenire şi că cei care au de recuperat bani de la companie vor fi avantajaţi în cazul unei reorganizări, faţă de varianta falimentului.

Unde a greşit Fornetti

Fornetti România a ajuns în blocaj financiar din cauza lipsei de lichidităţi, corelat cu volum mare al plăţilor de efectuat.

„Dezechilibrul Fornetti România provine şi din necorelarea evoluţiei activelor imobilizate cu aceea a cifrei de afaceri – traucere liberă: blocare lichidităţi în active versus vânzări în scădere. Cifra de afaceri a scăzut într-un ritm mult mai mare decât activele imobilizate, indicatorul de viteză de rotaţie reflectând astfel o utilizare ineficientă a imobilizărilor, a investiţiilor efectuate de societate, ceea ce a avut un efect negativ asupra lichidităţii acesteia. Eliberarea sub formă bănească a unor resurse imobilizate s-a încetinit, generând astfel o presiune financiară pentru societate”, se arată în planul de reorganizare.

În perioada 2008-2009, compania a trecut la investiţii majore, axate pe automatizarea liniilor de producţie, extinderea halelor de depozitare şi producţie, modernizarea infrastructurii, toate acestea finalizate şi recepţionate în 2009. Finanţarea investiţiilor s-a făcut pe banii băncilor.

Compania a avut probleme şi cu sumele neîncasate şi care s-au cumulat treptat şi au ajuns la sfârşitul anului la o valoare de 4,40 milioane lei (aprox. 1 milion de euro) şi reprezentau 23% din totalul activelor circulante.

„Situaţia este din nou, una nefavorabilă societăţii, deoarece această creştere a ratei creanţelor în active circulante nu este urmată de o ascensiune a cifrei de afaceri. Viteza de rotaţie a creanţelor a scăzut la 20,8% rotaţii pe an, respectiv un termen mediu de încasare de 18 zile. Acest lucru s-a datorat şi faptului că Fornetti a acordat un termen mai mare de plată clienţilor”, se mai arată în planul de reorganizare.

În topul zece al celor mai mari creanţe pe care Fornetti le are de recumperat se numără şi retailerul Mega Image, alături de firmele: Fornetti Premium, Open Distribution, Cam Gida Sanve, Tic LTD STI, Gemys Prodimpex, Annelisse Tour, Monoprix, Omnifour şi Gaffly.

Raportul arată că recuperarea acestor creanţe ar putea reprezenta o resursă suplimentară de finanţare a activităţii curente, iar administratorul judiciar spune că se impune demararea de urgenţă a acţiunilor de recuperare a acestor bani.

Creştere spectaculoasă a afacerilor

De la înfiinţarea companiei, în 2001, cifra de afaceri a a crescut şi s-a tot dublat, de la 1,98 milioane de lei, la 142,7 milioane lei în 2008, cel mai bun an pentru Fornetti România. În cazul procedurii de faliment, valoarea de lichidare a activului societăţii este de 8,3 milioane de euro (aprox. 35,8 milioane de lei), sumă care nu va putea acoperi creanţele creditorilor.

Cele mai mari cantităţi de produse vândute de Fornetti România au fost în anii 2007 şi 2008, moment în care piaţa era în continuă creştere, iar cererea şi forţa de cumpărare ridicate, se mai arată în planul de reorganizare. Dacă în perioada de dezvoltare numărul de unităţi deschise în sistem de franciză crescuse în mod constant, la sfârşitul lui 2011, acestea se confruntau cu „o lipsă acută de cerere de produse”. Din cele 1.447 de magazine câte erau la sfârşitul anului trecut, doar 884 mai comandau produse de la Fornetti România.

Ce măsuri s-au luat pentru reorganizarea Fornetti România

De la deschiderea procedurii de insolvenţă, administratorii au luat măsuri de restructurare, în principal cele pentru a reduce costurile fixe de funcţionare. Din cei 574 de angajaţi câţi număra Fornetti la sfârşitul lui 2011, au mai rămas doar 244 în luna martie a acestui an. O altă măsură a fost cea de reducere a cheltuielilor cu materiile prime. Astfell, compania a introdus produse mai ieftine în paleta de sortimente. S-a trecut şi la denunţarea a 23 de contracte de leasing care nu erau necesare noii structuri, dar şi a contractelor de locaţiune şi au fost renegociate contractele cu principalii furnizori de utilităţi şi materii prime. Afectaţi de reorganizarea companiei au fost şi unii francizaţi, ale căror unităţi nu erau profitabile şi au fost reduse termenele de plată a contravalorii produselor livrate, din partea partenerilor franicizaţi.

Cine sunt creditorii

Creditori garataţi: 37,17 milioane lei

OTP Bank Nyrt Ungaria

OTP Bank România

Raiffeisen Bank

ANAF

Creanţe salariale – 556.614 lei

Creanţe bugetare – 837.240 lei

Creanţele creditorilor privilegiaţi: 6.15 milioane lei

Creanţele creditorilor chirografari: 6, 91 milioane lei

Principalii clienţi ai Fornetti sunt partenerii de franciză, care se aprovizionează din depozitele filialelor din Bucureşti, Lustiţa şi Timişoara. În plus, planul de reorganizare mai arată că vânzările Fornetti în supermarketuri şi hipermarketuri reprezintă doar 1-2% din cifra de afaceri realizată lunar, însă compania este în fază înaintată pentru colaborarea cu mai multe lanţuri de magazine. În plus, de anul trecut, compania a ieşit cu produse la export în Ungaria şi Bulgaria.

Din raport: 

Cine sunt principalii concurenţi ai Fornetti

Patiseriile mici dar numeroase;

Brutăriile şi covrigăriile;

Lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri;

Benzinăriile;

Francizele de patiserie congelate asemănătoare cu Fornetti, precum Buon Giorno şi Auguri

Care sunt punctele slabe ale Fornetti România

Produsele nu sunt asociate cu produsele de casă, tradiţionale şi nu sunt considerate sănătoase

Promoţii: În ultima vreme a lipsit dinamismul şi vizibilitatea, nu a participat la nici un eveniment şi la nici o promoţie, care să atragă atenţia oamenilor

Un factor principal de refuz din partea consumatorului poate fi şi aspectul magazinului

Concentrarea pe un singura canal de distribuţie