Megaproiecte de circa 380 miliarde dolari au eşuat din cauza crizei de pe piaţa petrolului – BBC Mundo

Frânarea investiţiilor petroliere în 2015 a atins cifre şocante. Mai exact, circa 380 miliarde dolari în mari proiecte au fost anulate sau amânate la nivel mondial.

Este vorba de o valoare a investiţiilor de dimensiunea întregii economii a Columbiei sau Africii de Sud.

Sunt investiţii care au dispărut de pe piaţa mondială din cauza unor preţuri ale petrolului care au ajuns sub pragul de 30 dolari/baril, de la un nivel de 100 dolari/baril, în mai puţin de un an.

Aceste pierderi nu includ nenumăratele iniţiative de mărime mică sau medie din industria petrolieră, care, de asemenea, ‘au sucombat’ în această nouă era a combustibilului ieftin.

Impactul pierderilor din toate aceste proiecte se va măsura în zeci de mii de locuri de muncă pierdute şi în miliarde de dolari mai puţin în impozite pentru ţările care aşteptau profituri din această producţie.

Consultantul internaţional Wood Mackenzie a publicat miercurea trecută un studiu, semnalând că 68 de megaproiecte petroliere sunt oprite din cauza noilor condiţii de pe piaţa petrolului. Conform acestuia, valoarea proiectelor amânate este de 380 miliarde dolari, iar proiecte care însumează 27 miliarde barili, în rezerve, nu vor fi, momentan, dezvoltate comercial. De asemenea, a fost suspendată o producţie de 2,9 milioane barili/zi.

America Latină nu a fost ocolită de tendinţa privind marile reduceri din industria petrolieră, a declarat, pentru BBC Mundo, Horacio Cuenca, director de investigaţii la Wood Mackenzie.

‘La multe zăcăminte funcţionale au fost diminuate operaţiunile’, a spus el.

Alte proiecte în curs, precum cele privind zăcămintele din zona de ape adânci în Brazilia, suferă deja întârzieri din motive tehnice şi din alte motive, a subliniat analistul.

Şi prăbuşirea preţurilor petrolului a influenţat întârzierea în momentul luării deciziilor, comparativ cu alte proiecte noi mai mici.

‘În Ecuador de exemplu, s-a amânat dezvoltarea proiectului de la Pungarayacu, care are petrol din abundenţă. A început să se negocieze un contract cu operatorii în 2013 şi 2014, urma să se ia o decizie, au căzut preţurile şi proiectul a fost amânat pe termen nedefinit’, a declarat Cuenca pentru BBC Mundo.

Nu este surprinzător că proiectele care presupuneau costuri mai ridicate de exploatare au fost primele suspendate.

În acest caz, explorările offshore, în platforme submarine, au pierdut mai mult comparativ cu alte modalităţi de producţie a hidrocarburilor.

Acest colaps al investiţiilor va duce la o producţie zilnică de petrol mai mică în noi zăcăminte. Schimbările de planuri vor determina o întârziere în exploatarea a 2,9 milioane barili pe zi până în deceniul următor, semnalează Wood Mackenzie.

Printre magaproiectele suspendate în a doua jumătate a anului trecut se numără Câmpul de gaz Golfinho din apele Mozambicului, a doua fază a proiectului Kashagan din Kazahstan, cu rezerve de 4,5 miliarde barili.

În medie, semnalează studiul, proiectele amânate au nevoie de un preţ internaţional a petrolului de 62 dolari/baril pentru a fi rentabile.

Şi, cum petrolul este cotat la mai puţin de jumătate faţă de acest nivel, este clar că multe dintre planurile industriei petroliere, cândva profitabilă, sunt la pământ.

‘Impactul unor preţuri mai mici asupra planurilor companiilor a fost brutal’, a spus, într-un comunicat, analistul principal al Wood Mackenzie, Angus Rodger.

‘Ceea ce a început la finele anului 2014 ca o diminuare discreţionară în proiectele de explorare şi de pre-dezvoltare a devenit o operaţiune chirurgicală integrală pentru reducerea tuturor costurilor operaţionale şi de capital ne esenţiale’, a avertizat Rodger.

Studiul menţionează, de asemenea, ţările care au suferit cele mai multe pagube în industria petrolieră.

Cazul cel mai paradoxal este, se pare, cel al Statelor Unite ale Americii. Economia americană, în ansamblul său, a beneficiat de un mare impuls în urma scăderii preţurilor la energie, însă industria sa petrolieră a primit o lovitură puternică.

SUA, împreună cu Canada, Kazahstan, Nigeria şi Norvegia sunt ţările cu cea mai mare producţie suspendată, totalizând circa 90% din proiectele menţionate în studiu. Iar viitorul apropiat nu este prea promiţător.

‘Cu preţurile petrolului coborând la nivelul cel mai redus din 2004, companiile de petrol şi gaze vor fi forţate să adopte un plan de supravieţuire în 2016’, a spus Tom Ellacott, vicepreşedinte pentru analiză corporativă de la Wood Mackenzie.

‘Este foarte probabil să apară noi suspendări de proiecte şi reduceri de investiţii’, a adăugat el.