Membrii Consiliului BNR: Evoluţiile din economie îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva cursului de schimb

Economica.net
10 10. 2017
bnr_5433566_28139300

‘În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că excedentul de cerere agregată a consemnat probabil şi în trimestrul II o majorare relativ mai amplă, în condiţiile în care, contrar previziunilor, creşterea economică şi-a continuat în acest interval trendul de accelerare, ajungând la 5,9%, de la 5,7% în intervalul anterior. Plusul de ritm a venit în acest interval dinspre formarea brută de capital fix şi variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia dominantă a consumului privat la dinamica anuală a PIB a rămas constantă. Aportul exportului net a reintrat însă consistent în teritoriul negativ, pe fondul unei decelerări mai pronunţate a dinamicii exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea a importurilor’, se spune în minută.

Potrivit sursei citate, s-a observat că puternica adâncire a deficitului comercial şi deteriorarea balanţei veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitului de cont curent în trimestrul II faţă de cel anterior, iar soldul negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor a atins în iulie vârful ultimelor 19 luni.

‘S-a remarcat că execuţia bugetară şi creşterea economiei peste potenţial, precum şi o anume învigorare a investiţiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent. Membrii Consiliului au considerat că evoluţiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluţiei cursului de schimb al leului, având în vedere şi scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe şi transferuri de capital’, se spune în documentul citat, dat marţi publicităţii.

Conform minutei, membrii Consiliului au analizat apoi, inclusiv din perspectiva transmisiei monetare, tendinţa pronunţată de creştere manifestată spre finalul trimestrului III de ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, observând că aceasta a decurs în parte din revizuirea în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste şi consolidarea aşteptărilor privind o ajustare a conduitei politicii monetare, inclusiv din perspectiva evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională.

‘Un impuls semnificativ a fost dat de diminuarea excedentului structural de lichiditate de pe piaţa monetară, sub influenţa simultană a principalilor factori autonomi ai lichidităţii, importante fiind operaţiunile în contul Trezoreriei statului şi tranzacţiile nerezidenţilor pe piaţa financiară locală, ultimele reflectând o probabilă schimbare de percepţie asupra riscului asociat acesteia. S-a apreciat că deficitele zilnice de rezerve formate în acest context vor fi relativ mai durabile decât cele ocazionale de la începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar că acestea au totuşi un caracter temporar, dată fiind foarte probabila relaxare semnificativă a execuţiei bugetare în a doua parte a trimestrului IV. În aceste condiţii s-a considerat a fi potrivită şi necesară furnizarea de lichiditate de către banca centrală prin intermediul operaţiunilor repo cu alocare integrală. A fost pusă în discuţie şi o eventuală reducere a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale instituţiilor de credit, aplicabilă din perioada 24 octombrie – 23 noiembrie 2017’, se menţionează în minuta BNR.

Membrii Consiliului au evidenţiat şi riscurile de sens opus ce pot decurge pe termen scurt dintr-o relativă încetinire a avansului venitului disponibil real al populaţiei, ca efect al creşterii accizei la carburanţi şi a preţurilor unor utilităţi.

‘S-a făcut totodată referire la potenţiala suplimentare a măsurilor fiscale corective în contextul configurării proiectului de buget pentru anul 2018, precum şi la perspectiva implementării celor recent adoptate, de natură să afecteze advers inclusiv încrederea populaţiei şi a investitorilor. A fost, de asemenea, punctată posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014 – 2020’, se mai spune, printre altele, în minuta BNR.