„Nu ştiu, nu am fost la acea şedinţă şi nici nu am văzut analiza pe care s-a bazat acestă decizie. Nu pot să mă pronunţ”, a declarat luni Todea, contactat de MEDIAFAX.
Inclusiv preşedintele CA al producătorului de electricitate, Remus Vulpescu, a declarat pentru Ziarul Financiar că nu ştie nimic despre cererea de intrare în insolvenţă.
Vulpescu şi Todea au fost numiţi în Consiliul de Administraţie de Ministerul Economiei, care controlează Hidroelectrica.
Întrucât atât Todea, cât şi Vulpescu susţin că nu au participat la luarea deciziei reiese că solicitarea pentru intrarea în insolvenţă a fost adoptată de Ionică Raicu (reprezentant al Ministerului Economiie), Iulian Butnaru (reprezentantul Ministerului Economiei) şi Oana Truţă (reprezentant al Fondului Proprietatea)
Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica şi care numeşte patru membri ai Consiliului de Administraţie, a arătat într-un comunicat că decizia de a solicita intrarea în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie.
„Hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat pentru a nu influenţa în niciun mod instanţele de judecată”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
La solicitarea MEDIAFAX de a preciza dacă susţine decizia Consiliului de Administraţie, Ministerul Economiei nu a transmis un răspuns.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.
Contactat de MEDIAFAX, avocatul specializat pe cazuri de insolvenţă Gheorghe Piperea a afirmat că în situaţia în care tribunalul va accepta intrarea în insolvenţă, atunci administratorul judiciar va avea posibilitatea să anuleze contractele directe de vânzare a energiei dacă va exista suspiciunea de fraudă.
Piperea a adăugat că legea insolvenţei prevede că pot intra sub incidenţa suspiciunii de fraudă contractele şi actele adiţionale la contracte încheiate în ultimii trei ani.
„Dacă va exista suspiciunea de fraudă, contractele vor fi anulate. Dacă aceste contracte se făceau la preţul pieţei, nu ar mai fi existat suspiciunea de fraudă. Administratorul judiciar este cel care trebuie să decidă dacă vreunul dintre contracte este fraudulos”, a precizat Piperea.
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.