Memorandumul cu Rompetrol: CCR discută sesizarea preşedintelui Băsescu privind Legea de aprobare

În iulie, şeful statului a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a legii respective, însă a fost respinsă de Senat pe 16 octombrie.

În motivarea sesizării, Băsescu precizează că înţelegerea dintre cele două părţi prevede obligaţii în sarcina statului român, precum renunţarea la anumite litigii şi la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară şi realizarea unor investiţii, toate aceste obligaţii fiind însă stabilite fără vreo sancţiune juridică.

‘Astfel, în situaţia în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, normele legii sunt imprecise şi nu prevăd sancţiuni exprese. Aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: ‘În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, atrage atenţia Băsescu.

El susţine că prin legea respectivă se stabileşte dinainte conduita procesuală a părţilor aflate în litigiu, ‘ceea ce este împotriva dispoziţiilor Art. 124 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situaţie similară’.

‘De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părţilor de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situaţii litigioase în general’, completează preşedintele.

El aminteşte că Legea respectivă are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul SC ‘Rompetrol Rafinare’ – SA şi The Rompetrol Group NV. Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group NV a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al ‘Rompetrol Rafinare’ – SA, deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari.

‘Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. ‘Rompetrol Rafinare’ – S.A. să înceteze’, subliniază preşedintele.

El mai menţionează că cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.

‘Aşadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacţiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda’, susţine Băsescu.

De asemenea, şeful statului face referire la faptul că asupra respectivelor aspecte CCR s-a pronunţat deja prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060/26.11.2005.

‘Acest Memorandum de înţelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: ‘o înţelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum şi de ministere sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizaţie internaţională, respectiv cu instituţii financiare sau alte entităţi ce nu au calitatea de subiect de drept internaţional în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii şi care nu este guvernată de dreptul internaţional public”, afirmă preşedintele.

El precizează că scopul înţelegerii dintre cele două părţi este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă şi finalitatea unei tranzacţii.

‘În situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înţelegerii aprobate de puterea legislativă, instanţa de contencios constituţional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: ‘Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-şi rolul la acela de iniţiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carenţe au fost evidenţiate. Dincolo şi mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu”, a adăugat Băsescu.

El mai atrage atenţia că o competenţă a Guvernului este cea de a pune în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situaţia de faţă Parlamentul ‘şi-a depăşit competenţele invadând domeniul atribuţiilor executive’.

Despre decizia preşedintelui din luna iulie de a cere reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group NV, premierul Victor Ponta spunea la acea dată că este ‘un joc politic’.

‘Cred sincer că a fost doar un joc politic, însă în domenii economice importante jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă locul’, declara Ponta.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 21 mai, proiectul de lege privind Memorandumul de înţelegere între statul român şi Rompetrol. Grupurile parlamentare ale deputaţilor PDL şi PP-DD au anunţat atunci că au votat împotriva proiectului de lege, acuzând faptul că prevederile memorandumului vor produce prejudicii statului român. Ulterior, parlamentarii PDL au atacat la CCR respectiva lege.

Pe 26 iunie, Curtea Constituţională a României a decis că este constituţională legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi Grupul Rompetrol în raport de motivele invocate.