Memorandumul dintre Rompetrol şi Guvern stă să expire. Kazahii ţin încă cele 200 mil. USD pe masă pentru România

“KMGI (KazMunaiGas Internaţional, fostul Grup Rompetrol-n.red.) este un jucător important în afaceri, politica rămâne pentru guverne, însă aşteptările noastre sunt că Memorandumul de Înţelegere va fi pus în aplicare în cele din urmă. Ne reîntărim angajamentul nostru de a pune în aplicare Memorandumul de Înţelegere, care a fost semnat şi aprobat de Guvernul român în 2014. După cum am subliniat de mai multe ori, suntem aici pentru a dezvolta un business sustenabil şi pentru a aduce valoare stakeholderilor. Este evident că interesele KMGI şi ale statului român (ca proprietar al 44,67% din acţiuni la Rompetrol Rafinare – n.r.) coincid – şi anume dezvoltarea afacerilor în România şi creşterea valorii adăugate aduse însuşi statului român, în calitate de acţionar”.

“Sunt sigur că autorităţile române au o înţelegere foarte bună a investiţiilor noastre, deoarece în 2013 am agreat Memorandumul de Înţelegere care stabilea cadrul de cooperare reciproc avantajoasă dintre compania naţională a Kazahstanului şi Guvernul României.  Unul din elementele cheie ale acordului este stabilirea Fondului de Investiţii ca bază a investiţiilor viitoare. KMGI înţelege motivele de natură obiectivă din cauza cărora Memorandumul a fost amânat şi nu suntem în măsură să blamăm pe cineva”.

Sunt doar ultimele declaraţii a unui executiv de top din cadrul KMG Internaţional, de data aceasta, Alexey Golovin, noul vicepreşedinte de dezvoltare corporativă şi strategie a companiei, pe tema unei poveşti care parcă nu se mai termină: memorandumul prin care se sting toate datoriile istorice ale rafinăriei Petromidia către buget, semnat acum aproape patru ani, devenit între timp lege, dar încă ne-pus în practică de partea română. Iar acest memorandum expiră la data de 31 decembrie.

Ce spune memorandumul

Grupul Rompetrol si Guvernul României au incheiat in februarie 2013 un memorandum de intelegere privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în acţiuni în favoarea statului roman, ceea ce urma să pună punct tuturor proceselor legate de datoria istorică de 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia către statul român.

Potrivit memorandumului, Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26,7% din rafinăria Petromidia. Statul român deţine acum 44,7% din capitalul Rompetril Rafinare (rafinăria Petromidia), iar grupul kazah 54,6%.

Înţelegerea prevedea şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMGI – 80%, statul roman-20%), cu o valoare estimată de pana la aproximativ 1 miliard USD. Kazahii urmează să aloce 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului român. Restul, de până la un miliard de dolari, vor fi atraşi de la investitori din piaţă.

Statul român va păstra o participație, de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

Banii vor fi investiţi în proiecte energetice din România, au promis kazahii, care au estimat că, în urma efectului multiplicator, vor aduce 2.000 de noi locuri de muncă.

Durata de viaţă a fondului este de şapte ani.

O nouă amânare

Memorandumul nu a fost pus în aplicare nici în ziua de azi, deşi kazahii au tot spus, mereu, că sunt dispuşi să plătească în orice moment cele 200 de milioane de dolari pentru acţiuni (statul trebuie însă să organizeze o licitaţie internaţională, dar este puţin probabil să ofere cineva mai mult). Singurul lucru făcut de autorităţi este faptul că au selectat SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie), care să se ocupe de înfiinţarea fondului şi să reprezinte interesele statului în această constructive. Partea kazahă a spus tot timpul că amânările afectează dezvoltarea grupului şi că inclusive interesele economice ale României sunt afectate, pentru că unele proiecte care urmau să fie demarate au fost puse pe “hold”.

Recent, ministrul Energiei, Victor Grogorescu, spunea că este posibil ca acest termen, de 31 decembrie, să fie din nou prelungit.

„Am desemnat compania care va reprezenta interesele statului român în acest aranjament financiar (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie — n.r.), dar este un proces complicat din punct de vedere tehnic, care va trebui să scoată la final un acord al acționarilor. Ca de fiecare dată, în astfel de situații complicate, ne asumăm un termen, dar nu ține numai de noi. Fără discuție, se vor lua toate măsurile ca să fie protejate interesele statului român și, dacă este nevoie de prelungiri, se vor face toate prelungirile. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Vorbim de discuții extrem de complexe și de o istorie destul de complicată. Cât privește Ministerul Energiei, pentru noi lucrurile sunt destul de clare. Ei sunt un investitor important în România și vor continua să fie”, a spus ministrul.

Acest termen a fost deja prelungit de 13 ori, potrivit unor declaraţii mai vechi ale oficialilor Rompetrol.

Dosarul DIICOT

De ce se feresc autorităţile să pună în practică o înţelegere care a fost deja perfectată? Un posibil răspuns poate fi şi ultimul dosar deschis de procurori, care priveşte, printre altele, lucrurile care au generat acest memorandum. În primăvară, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile şi activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA, şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Dosarul se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatitarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Iar sechestrul vine după un altul, pus de ANAF pe activele rafinăriei, tot într-un litigiu legat de conversia datoriilor istorice în acţiuni, care nu a fost ridicat, în ciuda înţelegerii dintre Guvern şi partea kazahă.

Deținut de compania națională de petrol si gaze din Kazahstan – KazMunayGas, Grupul KMG International desfășoară operațiuni în rafinare și petrochimie, retail, trading, upstream și servicii industriale în 11 piețe principale. În România, Grupul operează rafinaria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de procesare de 5 milioane de tone pe an, cea mai mare din România, rafinăria Vega Ploiești, unicul producator de bitum si hexan, dar și o rețea de distribuție a carburanților formată din peste 700 de puncte de alimentare, 230 de stații distribuție GPL auto, 9.000 de puncte de distribuție butelii și 3 stații de îmbuteliere GPL si 6 depozite.