Din 2024 menţinerea dreptului la beneficii sociale va fi condiţionată de obţinerea unei calificări, de angajare şi, dacă e cazul, de continuarea educaţiei

De la 1 ianuarie 2024 începe implementarea unei abordări noi a asistenţei sociale. Noua abordare e reglementată prin Legea nr. 196 din 2016, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2022, precum şi prin HG 1.154 din 2022 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii 196. HG 1.154 s-a oficializat prin publicarea actului normativ în Monitorul Oficial din 26 septembrie. 

Spunem abordare nouă în loc de reformă pentru că deocamdată nu avem dovezi că mecanismul pregătit de guvern prin actele normative enumerate de Economica.net mai sus va produce schimbări pozitive substanţiale în asistenţa socială, în modul în care se raportează potenţialii beneficiari de asistenţă socială la muncă şi educaţie.

Economica.net vă prezintă succint, în continuare, coordonatele importante ale schimbării abordării asistenţei sociale din ţara noastră care se va implementa de la 1 ianuarie 2024.

Familiile şi persoanele singure aflate în situație de dificultate pot beneficia, în condiţiile detaliate mai jos, de venit minim de incluziune.

În funcţie de componenţa familiei și de nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune poate fi constituit din:

• ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii.
• doar din ajutor de incluziune (cunoscut în prezent ca ajutor social).
• doar din ajutor pentru familia cu copii (beneficiu social denumit în prezent alocaţie pentru susţinerea familiei), spune articolul 4 din HG 1.154/2022, analizată de Economica.net.

Cum determinăm nivelul veniturilor nete lunare ajustate ale beneficiarilor

Acestea se stabilesc în funcţie de un indicator denumit în Legea 196 “coeficient de echivalenţă”.

Coeficienţii de echivalenţă utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat al beneficiarului de VMI sunt definiţi în Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei sunt:

1 pentru persoana singură sau pentru un membru de familie;

0,5 pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil, potrivit articolului 9, alineatul 2 din Legea 196/2016, consultată de Economica.net.

Dimensiunea familiei se stabilește prin însumarea coeficienților de echivalență, respectiv 1 pentru persoana singură/un membru de familie și 0,5 pentru fiecare alt membru de familie.

Definiţia coeficienţilor de echivalenţă din Legea 196 e neclară, astfel că pentru limpiditate vom recurge la următorul exemplu: avem o familie formată din patru persoane (doi adulţi şi doi copii). Din această familie, o singură persoană va primi coeficientul 1, iar fiecare dintre ceilalţi trei membri va primi coeficient de 0,5, în acord cu dispoziţiile Legii 196, despre care Economica.net a scris mai sus.

Exemplu

O familie formată din patru persoane (doi adulţi şi doi copii) cu un venit total lunar de 200 lei se va evalua astfel:

– valoarea totală a coeficienților de echivalență pentru familia din exemplul nostru: 1+0,5+0,5+0,5 = 2,5

– numărul membrilor de familie: 2,5

– venit net lunar ajustat pe membru de familie: 200 împărţit la 2,5 egal 80 de lei.

Venitul net lunar ajustat se calculează împărţirea venitului net total al familiei (sau al persoanei singure, după caz), realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune, la valoarea totală a coeficienţilor de echivalenţă, determinată după formula explicată de Economica.net mai sus.

Fracțiunile în bani, rezultate din calculul venitului net ajustat, se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarului.

Venitul net ajustat al familiei se stabilește pe membru de familie, mai spune HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

La stabilirea venitului net lunar al familiei (sau al persoanei singure, după caz) se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, impozabile sau neimpozabile în condițiile Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reiese din HG 1.154 din 2022, analizată de Economica.net.

Nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei:

• alocaţia de stat pentru copii;
• sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației, ale altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;
• sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier;
• sumele obţinute în calitate de prestator casnic;
• stimulentul educaţional acordat ub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;
• sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau din bugetele locale cu caracter de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
• ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare.
• sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local.

Dacă veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt anuale sau periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, conform HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

Nu sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune persoanele singure, precum și familiile care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:

• în luna anterioară depunerii cererii au obținut un venit net pe membru de familie mai mare de 700 lei, reiese din HG 1.154/2022, analizată de Economica.net;
• cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere unul sau mai multe dintre bunurile cuprinse în lista publicată în continuare.

Lista bunurilor care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune

Bunuri imobile

Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 de metri pătraţi în zona urbană şi 2.500 metri pătraţi în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente, prevede Anexa 4 la HG 1.154 din 2022, consultată de Economica.net.

Bunuri mobile

Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice.

Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

Guvernul a considerat oportun şi realist să introducă iahtul pe lista bunurilor care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune.

Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Depozite bancare

Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe depozite bancare, a căror valoare totală este mai mare de trei ori decât valoarea câștigului salarial mediu brut, prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat, reiese din Anexa 4 la HG 1.154 din 2022, analizată de Economica.net.

Ajutorul de incluziune

Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune stabilit de lege este de 275 de lei pe lună pe membru de familie, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, pentru care cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 lei pe lună, se arată în HG 1.154, consultată de Economica.net.

Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei sau persoanei singur reprezintă diferenţa dintre cuantumul maxim al ajutorului de incluziune antemenţionat şi cuantumul venitului net ajustat, stabilit după formula explicată de Economica.net mai sus.

Persoanele apte de muncă din familia solicitantă de venit minim de incluziune, componenta ajutor de incluziune, care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situații:

• ori sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenţii;
• ori se află pe lista comunicată, din oficiu, de către serviciul public de asistență socială agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, spune Legea 196 din 2016, modificată prin OUG 114/2022, consultată de Economica.net.

Persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive beneficiază de prelungirea acordării ajutorului de incluziune pentru o perioadă de şase luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Ajutorul pentru familia cu copii

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei pe lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

107 lei pentru familia cu un copil;

214 lei pentru familia cu 2 copii;

321 de lei pentru familia cu 3 copii;

428 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți, se arată la articolul 18, alineatul 2 din OUG 114 din 2022, consultată de Economica.net.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei pe lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de: 

120 de lei pentru familia cu un copil;

240 de lei pentru familia cu 2 copii;

360 de lei pentru familia cu 3 copii;

480 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei pe lună şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

85 de lei pentru familia cu un copil; 

170 de lei pentru familia cu 2 copii; 

255 de lei pentru familia cu 3 copii;

340 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei pe lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este de:

110 lei pentru familia cu un copil;

215 lei pentru familia cu 2 copii;

325 de lei pentru familia cu 3 copii;

430 de lei pentru familia cu 4 copii sau mai mulți, reiese din OUG 114 din 2022, analizată de Economica.net.

Sunt eligibile pentru acordarea ajutorului pentru familia cu copii familiile cu copii în întreținere ale căror venituri nete ajustate pe membru de familie sunt de cel mult 700 lei pe lună, după cum Economica.net a detaliat mai sus.

Copil în întreținere e persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ, cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt considerați în întreținere și copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat, spune Legea 196 din 2016, consultată de Economica.net.

Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii se diminuează cu 50% pentru copilul care înregistrează peste 15 absențe nemotivate pe lună şi cu suma echivalentă cuantumului care revine copilului din cuantumul total al dreptului, în cazul în care copilul înregistrează peste 30 absențe nemotivate pe lună, se mai arată în HG 1.154, analizată de Economica.net.

Ajutorul pentru familia cu copii se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare.

Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap grav sau accentuat, de vârstă şcolară şi care nu frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă cu condiţia verificării existenței certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi pe baza dovezii prin care se atestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ prevăzută de lege, se arată în HG 1.154, consultată de Economica.net.

Statul nu va condiţiona acordarea venitului minim de incluziune (VMI) de obţinerea unei calificări sau a unui loc de muncă, însă va condiţiona menţinerea VMI de formarea, reconversia profesională sau de angajarea beneficiarului, reiese din HG 1.154 analizată de Economica.net.

Mecanismul prin care statul va condiţiona menţinerea dreptului la VMI de obţinerea unei calificări sau/şi de angajarea beneficiarului:

În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune (VMI), serviciul public de asistență socială transmite agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM), în format electronic, lista persoanelor apte de muncă care au solicitat acordarea acestui beneficiu social.

Beneficiarii de VMI vor fi înregistraţi la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru fiecare dintre persoanele solicitante de venit minim de incluziune, înregistrate în evidența AJOFM ca find în căutarea unui loc de muncă, agenţia întocmește un plan individual de mediere.

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca fiind în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază gratuit de:

• servicii de formare sau de reconversie profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării, spune OUG 114 din 2022 fără să detalieze care sunt aceste măsuri.

Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația să îndeplinească toate măsurile stabilite în planul individual de mediere.

Agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă comunică lunar, în format electronic, agențiilor pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București situația persoanelor solicitante de venit minim de incluziune care nu au îndeplinit măsurile prevăzute în planul individual de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului.

Suspendarea dreptului la ajutorul de incluziune se face prin dispoziție a primarului, în baza comunicării de către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a listei persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, spune articolul 49 din HG 1.154, consultată de Economica.net.

Menţinerea venitului minim de incluziune, condiţionată de continuarea educaţiei până când beneficiarul de VMI absolvă cel puţin învăţământul primar. 

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune care nu au absolvit învăţământul primar au obligația de a frecventa cursurile programului educațional „A doua șansă”.

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip „A doua șansă” conduce la încetarea dreptului la acest beneficiu social, prin dispoziție a primarului, spune OUG 114 din 2022, consultată de Economica.net.

„Înscrierea și frecventarea cursurilor programului „A doua șansă” nu este o condiție de acordare a venitului minim de incluziune. Frecventarea acestor cursuri se realizează, la propunerea serviciilor de ocupare, pentru persoanele al căror nivel educațional nu permite accesul la măsurile de activare, una dintre acestea fiind formarea profesională. În plus, în condițiile în care pentru aceste persoane se găsesc locuri de muncă, încheierea unui contract de muncă necesită înțelegerea clauzelor acestuia, a drepturilor și obligațiilor ce revin fiecărei părți. Din aceste considerente, frecventarea cursurilor programului educațional „A doua șansă” este o condiție de menținere a acordării dreptului și nu o condiție de eligibilitate. Prin urmare, aceasta este ulterioară acordării dreptului și doar la propunerea serviciilor publice de ocupare, în cadrul procesului de mediere pentru creșterea șanselor de ocupare a unui loc de muncă și, pe această cale, și de creștere a nivelului de trai al persoanei/familiei. În privința nivelului educațional, absolvirea învățământului obligatoriu este un deziderat, nu o obligație”, au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului Muncii.