Mercedes atacă poziţia de lider a BMW pe segmentul maşinilor de lux cu o nouă fabrică în Ungaria

Fabrica, în care constructorul auto german a investit 800 de milioane de euro, se află la Kecskemet, la circa 90 de kilometri sud-est de Budapesta, iar joi a început producţia de automobile Mercedes B-Class, relatează Bloomberg.

„Aceasta ar putea fi ultima mare uzină construită de un producător auto european în regiune. Fabrica vine cam târziu faţă de altele, în Europa, care este marcată de supracapacitate. Creşterea s-a mutat în Asia şi America Latină”, a declarat Carol Thomas, analist la LMC Automotive în Oxford, Anglia.

Daimler, care deţine Mercedes-Benz, ignoră însă problemele de supracapacitate din Europa pentru a concura modelele BMW 1- Series şi X1, pe piaţa automobilelor compacte.

Costurile de producţie din Ungaria sunt cu 30% sub cele din Germania, în special datorită forţei de muncă mai ieftine. Salariile muncitorilor din Ungaria sunt la o cincime faţă de cele solicitate de cei din Germania.

Daimler vrea ca fabrica din Ungaria să contribuie la obiectivul de majorare a vânzărilor cu 27%, la minim 1,6 milioane de vehicule până în 2015 şi în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească profitabilitatea cu modele precum A-Class hatchback şi un vehiculul sport utilitar compact.

„Suntem în ofensivă. Întreaga echipă se concentrează pe adjudecarea poziţiei de lider”, a declarat directorul general al Daimler, Dieter Zetsche.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Mercedes intenţionează să crească vânzările cu un ritm peste medie pe pieţe ca India, China şi SUA prin adaptarea maşinilor la tendinţele locale şi extinderea reţelelor de dealeri.

Fabrica de la Kecskemet, prima uzină construită de Mercedes după cea deschisă în Alabama în 1997, va face pereche cu o uzină din Rastatt, Germania, unde compania a investit în extindere 600 de milioane de euro, pentru a satisface cererea anticipată de automobile mici. Mercedes produce la Rastatt automobile A-Class şi B-Class.

Fabrica din Ungaria, care va produce din 2013 şi noul model coupe cu patru uşi CLA, va avea o capacitate iniţială de producţie de 100.000 de vehicule pe an, care poate fi uşor mărită la 200.000 de unităţi.

Toate firmele de pe Rasdaq vor fi transferate pe sistemul alternativ de tranzacţionare al BVB

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Toate firmele de pe Rasdaq vor fi mutate pe sistemul alternativ al Bursei, care va stabili o listă cu societăţile ce îndeplinesc condiţiile de transfer pe piaţa reglementată, acestea urmând să fie obligate să consulte acţionarii cu privire la promovarea la una dintre categoriile Bursei.

Prevederile sunt prezentate într-un proiect de instrucţiune suspus în dezbatere, joi, pe site-ul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Dacă proiectul va fi aprobat, firmele de pe Rasdaq vor fi mutate pe sistemul alternativ de tranzacţionare (ATS) al BVB în termen de două săptămâni de la avizarea instrucţiunii.

Tranzacţiile cu acţiuni pe Rasdaq vor fi oprite pentru cel mult trei zile înaintea intrării pe ATS.

Bursa va întocmi lista cu firmele care pot fi transferate pe piaţa reglementată, bazându-se pe trei criterii, respectiv pe capitalizare, vechime de trei ani şi o dispersie a acţiunilor de minim 25%.

În prezent, aproximativ 80 de firme din cele 1.155 de societăţi listate pe Rasdaq îndeplinesc cele trei condiţii, iar încă 200 ar putea primi o derogare de la CNVM cu privire la dispersia acţiunilor, astfel încât să poată fi transferate de pe ATS pe una dintre categoriile BVB.

Pentru a fi listate pe categoriile cu cele mai reduse cerinţe ale BVB, a II-a şi a III-a, firmele trebuie să aibă o capitalizare anticipată de cel puţin echivalentul în lei a 2 milioane euro, respectiv 1 milion euro. Sistemul alternativ de tranzacţionare este destinat firmelor care funcţionează de mai puţin de trei ani, fie au un free-float sub 25% sau au o capitalizare sub 1 milion euro.

Pentru prima categorie este necesară o capitalizare anticipată de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 30 milioane euro. Alte cerinţe sunt să fi obţinut profit net în precedenţii doi ani de activitate, să prezinte un plan de afaceri pentru cel puţin următorii trei ani calendaristici şi să depuna la BVB un Memoriu de prezentare.

Companiile care sunt eligibile pentru transferul pe piaţa reglementată trebuie să convoace acţionarii în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a instrucţiunii, pentru ca aceştia să decidă dacă societatea se mută pe BVB sau rămâne pe ATS.

Dacă este aprobată mutarea pe piaţa reglementată, firmele respective vor trimite pentru aprobare la CNVM, în termen de şase luni, un prospect simplicat, de câteva pagini.

Delistarea companiilor care vor fi mutate de pe Rasdaq pe ATS va fi posibilă numai după derularea unei oferte publice de preluare, sau dacă acţionarii decid delistarea şi acordă drept de retragere investitorilor care nu sunt de acord cu retragerea de la tranzacţionare.

Prevederile proiectului de instrucţiune sunt valabile şi pentru acţiunile celor 25 de companii de la secţiunea „Nelistate” de la BVB.

Observaţiile asupra proiectului pot fi transmise Comisiei până marţi, 3 aprilie, inclusiv.

Proiectul este asemănător unei alte încercări a CNVM de anul trecut, potrivit cărei unele firme de pe Rasdaq urmau să fie mutate pe BVB, iar altele pe ATS.

Atunci, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital s-a opus proiectului CNVM, susţinând că Rasdaq este o piaţă reglementată, conform deciziei de înfiinţare emise în 1996 de Comsie. Reprezentanţii investitorilor acuzau la acea dată că prin acel proiect CNVM şi BVB avantajează interesele acţionarilor majoritari, care nu doresc listarea pe o piaţă reglementată, aceştia având posibilitatea să se opună transferului la BVB.

Clarificarea statutului pieţei Rasdaq este unul dintre subiectele pe care CNVM şi BVB încearcă de mai mulţi ani să le rezolve, deoarece conform unei directive europene Rasdaq nu poate fi considerată o piaţă reglementată, deşi la înfiinţare, în 1996, s-a spus că este reglementată.

Pe piaţa Rasdaq sunt listate 1.155 de societăţi, cu o capitalizare totală de 9,9 miliarde lei (2,26 miliarde euro). Anul trecut, de pe Rasdaq au fost delistate 125 de firme, majoritatea fiind societăţi în faliment sau lichidare, iar de la începutul acestui an s-au retras 30 de firme.

Investitorii au tranzacţionat anul trecut acţiuni de 575,3 milioane lei (135,7 milioane euro) pe piaţa Rasdaq, cu aproape 5% mai puţin decât în 2010, când operaţiunile au cumulat 605 milioane lei (143,7 milioane euro).