Hollande, către Merkel: Germania nu conduce Europa

Merkel a exclus orice renegociere a pactului fiscal şi a respins ipoteza că UE nu acordă atenţie problemei creşterii economice, transmite Reuters.

Cancelarul german, principalul promotor al pactului fiscal şi al austerităţii în UE, a declarat pentru grupul german de media WAZ că liderii europeni lucrează deja la măsuri concrete pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.

„Pactul fiscal a fost negociat, a fost semnat de 25 de şefi de guvern şi este deja ratificat de către Portugalia şi Grecia. Parlamentele din întreaga Europă sunt pe cale să îl adopte. Irlanda a convocat un referendum pentru ratificarea acordului pentru sfârşitul lunii mai. Nu este renegociabil”, a declarat Merkel în înterviul dat publicităţii vineri.

Francois Hollande, care se va înfrunta pe 6 mai cu preşedintele Nicolas Sarkozy în cel de-al doilea tur de scrutin pentru preşedinţia Franţei, a afirmat în repetate rânduri că, dacă va câştiga alegerile, va face presiuni petnru renegocierea pactului fiscal.

El şi-a nuanţat însă recent poziţia, notând că ar fi posibil un compromis – ratificarea pactului fiscal în forma actuală şi amendarea lui ulterioară printr-un nou acord de promovare a creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă în Europa.

„Tema creşterii economice, despre care discută foarte mulţi, este demult al doilea stâlp al politicii noastre economice, alături de cel al finanţelor solide”, a spus Merkel, notând că liderii europeni au convenit să prezinte, până la summit-ul din iunie, propuneri concrete pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.

Reacţia lui Francois Hollande la declaraţiile cancelarului german nu a întârziat.
Politicianul francez a declarat la un post de televiziune că Germania nu poate lua decizii în numele întregii Europe, transmite Bloomberg.

„Germania nu poate decide pentru restul Europei. Primesc multe semnale, directe şi indirecte, de la alte guverne, chiar şi conservatoare”, a spus Hollande.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a susţinut pactul fiscal alături de Merkel.

De la câştigarea primului tur de scrutin al alegerilor, Hollande şi-a intensificat retorica împotriva austerităţii şi pentru creştere economică, în timp ce Merkel şi apropiaţii săi continuă să insiste pe austeritate ca principală soluţie la criza datoriilor de stat.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, vrea încheierea unui „pact de creştere” după modelul pactului fiscal, însă bancherul a insistat că vrea reforme structurale şi creşterea competitivităţii, şi nu creşterea cheltuielilor publice.

Hollande a declarat joi că nu este de acord cu metodele vizate de Draghi pentru îmbunătăţirea creşterii economice.

Guvernul Spaniei, a patra economie din zona euro, rămâne de opinie că austeritatea trebuie să fie principalul element al strategiei prin care încearcă să risipească temerile din pieţe că ar putea fi următoarea victimă a crizei datoriilor de stat, urmând Greciei, Portugaliei şi Irlandei într-un acord de „bailout” cu FMI şi UE.
Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a declarat joi că Europa nu-şi poate permite să acompanieze implementarea tratatului fiscal cu măsuri de stimulare economică.

„Un pact de creştere trebuie să se concentreze pe reforme structurale. Nu văd cum pactul de creştere ar trebui să implice vreun fel de contribuţie fiscală la măsurile de stimulare”, a spus oficialul.

Ratingul de credit al Spaniei a fost coborât vineri de către agenţia Standard & Poor’s cu două trepte, la „BBB+”. S&P a retrogradat astfel statul spaniol cu patru trepte de la începutul acestui an.
Merkel a reiterat joi că datoriile excesive privează statele de independenţă.

„Prea multe datorii lovesc capacitatea ţărilor de a lua decizii, astfel că devin tot mai dependente de pieţe, şi trebuie să creştem economiile şi să facem tăieri mai dure”, a spus cancelarul german.

Germania, cea mai mare economie europeană, promovează reducerea datoriilor drept soluţie cheie pentru rezolvarea crizei financiare din zona euro.

Datoria de stat a Germaniei va scădea în acest an la 78,9% din PIB, în timp ce datoria Franţei va urca la 89%, potrivit estimărilor FMI.

Rata şomajului este de 6,7% în Germania, faţă de 9,8% în Franţa, a doua mare economie din zona euro.
Nicolas Sarkozy a reafirmat joi că Franţa îşi va aduce bugetul la echilibru (deficit zero) până în 2016, dacă va fi reales.

„Credeţi că vom crea creştere prin recrutarea a încă 60.000 de funcţionari publici? Credeţi că putem continua să cheltuim bani pe care nu îi avem?”, a întrebat retoric liderul francez, făcând referire la promisiunile electorale ale lui Hollande.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat joi că UE „are foarte puţin loc pentru stimulente de natură fiscală” şi că „reformele structurale rămân principalul mecanism de care dispunem”.

Potrivit sondajelor de opinie, Hollande pleacă cu prima şansă la scrutinul decisiv din 6 mai. Politicianul socialist a câştigat la prima rundă a alegerilor 28,6% din voturi, urmat de Sarkozy cu 27,2%.
Sondajele CSA şi Harris Interactive arată că Hollande va câştiga preşedinţia Franţei cu 56%.