Merkel pierde un aliat în Sarkozy. Austeritatea europeană, în pericol

Economica.net
08 05. 2012
sarkozy_merkell_60294100

Şefa guvernului federal, creştin-democrata Angela Merkel, l-a felicitat pe noul preşedinte al Franţei, François Hollande, pentru victoria în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Într-o convorbire telefonică avută duminică seara cu Hollande, Merkel l-a invitat pe acesta să vină cît mai curînd în Germania. Potrivit purtătorului de cuvînt al cancelariatului federal, cei doi politicieni sunt conştienţi de importanţa relaţiilor apropiate, franco-germane. Totodată, Merkel şi Hollande şi-au dat reciproc asigurări că vor continua buna cooperare în baza principiului de încredere, a precizat purtătorul de cuvînt, scrie RFI Romania

În pofida acestor asigurări dictate de politeţea diplomatică de moment, la Berlin conducerea este neliniştită şi frămîntată de ce va aduce viitorul apropiat. Victoria lui Hollande înseamnă un eşec pentru Angela Merkel, precum scria deunăzi hebdomadarul „Die Zeit”. Pentru cancelară, duminica a fost însă un triplu eşec, extern şi intern, marcat şi de alegerile din Grecia şi cele regionale pentru parlamentul din landul federal Schleswig Holstein. (În Schleswig Holstein creştin-democraţii au obţinut doar 30,8 %, cel mai prost rezultat din 1950 încoace.)

Rezultatele acestor alegeri ar putea să devină o problemă majoră pentru cursul de austeritate promovat de către Angela Merkel, notează astăzi ziarul berlinez „Der Tagesspiegel”. Strategia europeană a cancelarei, continuă acelaşi ziar, ar putea fi compromisă în Grecia care nu mai doreşte să contribuie la însănătoşirea propriei economii. Cea mai mare problemă o va întîmpina cu Franţa care „în mod simbolic” părăseşte „Europa de nord, îndreptîndu-se înspre Europa de sud”, alunecînd astfel spre un spaţiu „lipsit de disciplină bugetară”. Asta înseamnă, în opinia ziarului „Der Tagesspiegel”, că Germania va avea de acum încolo numai foarte puţini aliaţi. Preşedintele comisiei parlamentare pentru politică externă, creştin-democratul Ruprecht Polenz, l-a avertizat pe viitorul preşedinte socialist Hollande că o renegociere a pactului fiscal european ar putea produce tulburări imprevizibile pe piaţa de capital. Într-un interviu acordat aceluiaşi ziar, „Der Tagesspiegel”, Polenz a subliniat însă şi faptul că „structura de personalitate a lui Hollande” îi va crea Angelei Merkel mai puţine probleme decît Sarkozy la începutul mandatului său.

„Noul preşedinte François Hollande trebuie să se pronunţe fără ocolişuri că pactul fiscal nu va fi atins”, a declarat duminică seara vice-preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat, Andreas Schockenhoff, în faţa presei la Berlin. Liderul social-democraţilor germani, Sigmar Gabriel, a salutat victoria socialistului Hollande. Într-un interviu difuzat de canalul doi al televiziunii publice (ZDF), Gabriel a spus că social-democraţia germană susţine programul lui Hollande care a anunţat că va ridica impozitele pentru cei înstăriţi, impunînd astfel principiile echităţii sociale. Totodată, liderul german este convins că politica anunţată de Hollande va impulsiona creşterea economică în Europa.

Deputatul european, liberalul Alexander Lambsdorff, în schimb, a declarat într-un interviu difuzat astăzi de postul naţional de radio „Deutschlandfunk”, că a urmărit scrutinul din Franţa cu „îngrijorare”.

Referitor la politica reală cu care va fi confruntat noul preşedinte francez, Lambsdorff a precizat că acesta nu se va putea sustrage „realităţilor economiei politice” şi va fi nevoit să se supună cursului de austeritate.

Presa conservatoare din Germania consideră că victoria lui Hollande va avea repercusiuni negative asupra procesului de consolidare. „Europa se află în preajma uno vremuri grele”, crede în consecinţă ziarul „Rheinische Post” din Düsseldorf. „Hollande nu este tipul care după victorie va face o întorsătură politică, schimbînd promisiunile din programul electoral.” Ziarul berlinez „Die Welt” a exprimat o opinie similară, scriind: „Cabinetul de la Berlin n-ar trebui să-şi facă griji din cauza noului preşedinte francez, ci în primul rînd din cauza Franţei. Rezultatele alegerilor a arătat că a avut loc o regrupare a forţelor politice. […] Acum se va dovedi adevărul exprimat în propoziţia: Nimic nu merge în Europa, fără Franţa. Ce anume însă va mai merge cu Franţa care, din punct de vedere psihologic, se opune urmărilor globalizării, care vrea o altă politică fiscală şi care este de părere că politica de austeritate este o marotă teutonă?”