Merkel pledează pentru o integrare sporită a zonei euro și chiar pentru o uniune politică
În faţa acestei situaţii, guvernele europene vor trebui în viitor să-şi asume mai multe responsabilităţi în materie de politică monetară şi să nu mai lase partea esenţială a activităţii de sprijin pe seama BCE, a estimat Merkel într-o intervenţie în faţa Camerei Deputaţilor de la Berlin. ”Aceasta ne va incita să facem mai mult în materie de politică economică pentru a face să avanseze integrarea” zonei euro, a subliniat cancelarul german.
În opinia sa această chestiune va fi evidenţiată foarte rapid în cadrul dificilelor discuţii privind planul european de relansare economică în urma pandemiei COVID-19. ”Ne vom apleca cu siguranţă asupra acestei chestiuni în legătură cu ceea ce numim Fondul de relansare, întrucât aici se regăseşte solidaritatea europeană (…) şi cu cât răspunsul european în acest cadru va fi mai puternic cu atât mai mult BCE va putea lucra într-un cadru sigur”, a explicat Angela Merkel.
După decizia Curţii Constituţionale germane, ”în prezent trebuie să acţionăm responsabil şi în mod inteligent pentru ca euro să poată supravieţui (…) şi va supravieţui”, a promis ea.
”Nu trebuie să uităm ceea ce (fostul preşedinte al Comisiei Europene) Jacques Delors spunea înaintea introducerii monedei euro: este nevoie de o uniune politică, o uniune monetară nu va fi suficient”, a completat Angela Merkel, dar fără să intre în detalii asupra a ceea ce ea preconizează pentru o aprofundare a integrării zonei euro. Însă cu siguranţă că ea nu este dispusă să revină asupra opoziţiei sale faţă de mutualizarea datoriilor dorită de statele zonei euro din sudul Europei, notează AFP.
Dar prin preluarea ideii unei ”uniuni politice” şi a unei aprofundări a integrării, Merkel pare să facă un pas mai ales în direcţia Franţei, al cărei preşedinte Emmanuel Macron susţine aceste idei.
Curtea Constituţională germană a criticat sever într-un verdict emis săptămâna trecută programele de ajutor pentru zona euro ale BCE, cerând acestei instituţii să justifice în cel mult trei luni achiziţiile de datorie publică, şi de asemenea a respins decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care valida aceste acţiuni ale BCE.
Decizia instanţei germane a provocat o criză în UE, întrucât instituţiile europene văd în ea o intruziune şi o contestare a domeniilor lor de competenţă, inclusiv o contestarea a întâietăţii deciziilor CJUE în faţa celor emise de instanţele naţionale din statele membre.