Merkel, tot mai criticată şi cu popularitatea în scădere din cauza politicii sale de deschidere faţă de imigranţi, le-a cerut miercuri, la Berlin, şefilor unora dintre cele mai mari companii din Germania să explice lipsa lor de acţiune şi să facă schimb de idei despre cum pot progresa în această direcţie.
Multe companii susţin însă că lipsa cunoştinţelor de limbă germană şi a calificărilor profesionale întâlnită la majoritatea refugiaţilor, precum şi incertitudinile privind permisiunea lor de a rămâne în Germania sunt obstacole în calea angajărilor, astfel că sunt puţine şanse ca situaţia să se schimbe pe termen scurt.
Merkel a declarat joi la postul de radio rbb că, în cazul în care va fi nevoie, vor fi adoptate măsuri speciale pentru a accelera integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii, dar a recunoscut că acest lucru va necesita totuşi timp.
‘Mulţi dintre ei se află la cursuri de pregătire sau aşteaptă să fie înscrişi. Prin urmare, cred că trebuie să dăm dovadă de puţină răbdare, dar este nevoie să fim pregătiţi la orice moment pentru a dezvolta soluţii viabile’, a spus ea.
Un sondaj realizat săptămâna trecută de Reuters în rândul celor mai mari 30 de companii listate la Bursa din Frankfurt a arătat că acestea nu ar fi angajat decât 63 de refugiaţi în total.
Dintre aceştia, 50 au fost angajaţi numai de compania de curierat Deutsche Post DHL, care a precizat că a aplicat o ‘abordare pragmatică’ şi foloseşte refugiaţi pentru a sorta şi livra scrisori şi colete.
‘Dat fiind faptul că circa 80% dintre solicitanţii de azil nu sunt înalt calificaţi, iar mulţi nu vorbesc deocamdată limba germană la un nivel corespunzător, am oferit în principal posturi care nu necesită abilităţi tehnice sau numeroase interacţiuni în germană’, a precizat un purtător de cuvânt al companiei.
Directorul executiv al Deutsche Post, Frank Appel, a spus miercuri că grupul pe care îl conduce a angajat acum mai mulţi refugiaţi, numărul total al acestora ajungând la 102.
Mai multe dintre cele 27 de companii care au răspuns la sondaj au precizat că este discriminatoriu să îi întrebe pe cei care aplică pentru angajare despre trecutul lor de imigranţi, aşa că nu ştiu dacă au angajat refugiaţi sau cât de mulţi au angajat.
Însă, comentează Reuters, devine tot mai clar că optimismul iniţial că valul de imigranţi ar putea impulsiona creşterea economică şi ajuta la acoperirea lipsei forţei de muncă în Germania – unde populaţia activă ar urma să scadă cu până la 6 milioane de persoane până în 2030 – începe să dispară treptat.