Mesaje pline de optimism de la BNR: inflaţia va scădea accentuat, economia va creşte accelerat
BNR a tăiat jumătate de punct procentual din dobânda cheie, la 4,5%, mai mult decât se aşteptau analiştii, după o altă reducere de 0,25 pp în iulie. Banca centrală întrevede o scădere a ratei inflaţiei în perioada următoare, şi face referire la scăderea inflaţiei CORE2, care exclude o serie de preţuri din economie (administrate, volatile, ale tutunului şi băuturilor alcoolice), de la 3,25% în decembrie 2012, la 2,85% în iunie 2013, însă nu menţionează că a crescut de la 2,66% în luna mai.
De asemenea, BNR notează că rata anuală a inflaţiei determinată pe baza indicele armonizat al preţurilor de consum (metodologia Eurostat) a rămas stabilă la 4,5% în luna iulie. BNR a ales să utilizeze acest indicator în ultimele comunicate ale hotărârilor Consiliul de administraţie, în locul ratei inflaţiei raportată de Statistică, care era de 5,37% în iulie, în creştere de la 5,25% în martie şi peste rata dobânzii de politică monetară.
Banca centrală spune că inflaţia va intra în ţinta de 2,5%, cea mai ambiţioasă din istoria băncii centrale, deşi alte ţinte mai puţin stricte nu au putut fi atinse în anii anteriori, prin disiparea efectelor statistice ale şocului de ofertă produs în vara anului 2012.
„În şedinţa de astăzi CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evidenţiază în perspectivă un proces de dezinflaţie mai accentuat în perioada imediat următoare, concomitent cu o accelerare a creşterii economice”, se arată în comunicat.
Guvernatorul Mugur Isărescu apreciază că inflaţia va scădea cu „undeva la un procent” în iulie şi august, pe fondul unui an agricol bun, şi că, mai mult, „probabil că amploarea preţurilor care vor scădea va fi mai mare decât prognozele noastre”.
Creşterea economică a venit din exporturi, creditarea şi consumul merg prost
„Exporturile nete au constituit motorul creşterii economice în primul trimestru, punându-şi amprenta asupra evoluţiilor favorabile ale producţiei industriei prelucrătoare şi ale contului curent. Se remarcă însă o cvasistagnare a consumului final, în timp ce dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat rămâne în teritoriu negativ”, se arată în comunicatul de presă.
Dacă pentru companiile care exportă reducerea dobânzilor la lei nu face mare lucru, având în vedere că acestea au nevoie de valută şi de un curs mai slab, nişte dobânzi mai mici ar trebui să ajute la creşterea creditului în lei şi la impulsionarea consumului, în cele din urmă. Scăderea soldului creditelor, adică dezintermedierea financiară, este, însă, considerat un proces normal în acestă perioadă de către Isărescu, după cum declara la o conferinţă organizată la BNR în urmă cu două săptămâni.
Scăderea ratelor de dobândă ar oferi posiblitatea unei game mai largi de debitori să acceseze un credit, având în vedere importanţa acesteia în calculul ratei lunare. BNR însă notează că mecanismul de transmisie dintre dobânda cheie şi dobânzile practicate de către bănci este încet.
„Transmiterea [impulsului de politică monetară] asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei rămâne însă relativ înceată”, se mai arată în comunicat.
Astfel că Isărescu le-a transmis bancherilor că „au de unde să reducă dobânzile la creditarea în lei” şi că este în beneficiul lor”.