Meseriile care au îmbolnăvit cei mai mulţi salariaţi anul trecut. Lista bolilor pe care le-au făcut românii din cauza locului de muncă

Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar a publicat recent raportul morbidităţii profesionale în România, în 2015.

Iată cele mai importante concluzii ale acestui raport:

Cele mai multe persoane care au fost diagnosticate cu boli profesionale în cursul anului trecut locuiesc în judeţele Olt, Hundoara, Mureş, Gorj, Prahova, Cluj, Bucureşti, Maramureş, Buzău, Argeş, în această succesiune, potrivit informaţiilor centralizate de Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar.

În contrast, în opt judeţe nu s-a raportat niciun caz de îmbolnăvire profesională în 2015. Acestea sunt: Vaslui, Vrancea, Alba, Braşov, Giurgiu, Ialomiţa, Satu-Mare, Sălaj.

Meseriile la care s-au înregistrat cele mai multe persoane diagnosticate în 2015 cu boală profesională sunt: lăcătuş mecanic (130 persoane cu boli profesionale), miner (82 de persoane), preparator-presator produse din cărbune (54 de persoane), maşinist pod rulant (33 de persoane), turnător-formator (32 de persoane) şi lăcătuş de mină (30 de persoane), se arată în raportul morbidităţii profesionale în România, în 2015.

Anul trecut au fost raportate cele mai puţine îmbolnăviri profesionale din 2005 încoace, arată raportul citat. Concret, Direcţiile de Sănătate Publică din ţară au raportat un număr total de 854 de persoane care au contractat o boală profesională în cursul anului trecut, faţă de 1036 – în 2014 şi 982 persoane – în 2013.

Însă specialiştii din domeniu atrag atenţia că bolile profesionale sunt subraportate în ţara noastră.

Bolile profesionale care au afectat cei mai mulţi oameni în 2015

Cei mai mulţi salariaţi (333 în valoare absolută) au fost diagnosticaţi anul trecut cu boli profesionale din cauza suprasolicitării aparatului locomotor.

• 246 de persoane s-au îmbolnăvit anul trecut de silicoză.
• 72 de salariaţi s-au îmbolnăvit în 2015 de bronşită cronică, 35 de oameni s-au intoxicat iar 30 de salariaţi au fost diagnosticaţi cu astm bronşic din cauza condiţiilor în care lucrau.
• O scădere semnificativă înregistrează numărul de îmbolnăviri de azbestoză. În 2015 numărul lor a scăzut la 20, de la 249 în 2014.
• Şapte salariaţi au fost diagnosticaţi anul trecut cu cancer profesional, cu trei mai mulţi decât în 2014.

Bolile profesionale sunt afecţiuni care se produc din cauza practicării unei meserii sau profesii şi sunt cauzate de factori nocivi fizici, fizico-chimici, chimic-biologici sau psihosociali caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului în timpul procesului de muncă, se arată într-un raport al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi.

Pe lângă bolile profesionale în care există o relaţie de cauzalitate între îmbolnăvire şi condiţiile în care munceşte salariatul, mai există şi aşa-numitele boli “legate de profesie” care sunt boli multifactoriale, în declanşarea cărora factorii nocivi profesionali au o pondere variabilă – favorizantă, agravantă sau de împiedicare a vindecării. Aceste boli nu sunt declarate de firme la DSP, deci nu avem o statistică privind amploarea acestor afecţiuni la nivel naţional, se arată într-un raport al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi.

Iată lista bolilor legate de profesie, redactată de UMF Iaşi:

· Pentru hipertensiunea arterială esenţială, factorii favorizanţi profesionali pot acţiona indirect (mecanisme neurovegetative, neurohormonale declanşate de expunerea la zgomot), efecte vasculare periferice (vasoconstricţie) indusă de vibraţiile de joasă frecvenţă sau de stresul ocupaţional (efecte generalizate neurocirculatorii şi psihosomatice).

· Afecţiunile respiratorii cronice (de exemplu bronşite cronice tabagice) pot fi agravate (evoluţie spre bronhopneumonia obstructivă cronică) prin expunerea la pulberi minerale sau vegetale, gaze iritante (de exemplu gaze de sudură).

· Dintre afecţiunile digestive multifactoriale menţionăm ulcerul duodenal (instalare şi evoluţie nefavorabilă sub influenţa stresului ocupaţional, influenţa microclimatului cald asupra secreţiilor şi a motilităţii digestive).

· O hepatopatie cronică poate evolua nefavorabil (potenţial activ cirogen sau spre un angiosarcom hepatic) din cauza expunerii la noxe chimice hepatotoxice, ca de exemplu tetraclorura de carbon, respectiv clorura de vinil.

· Nevrozele şi alte afecţiuni neuropsihice pot fi agravate de expunerea la agenţi neurotoxici centrali (solvenţi organici de tipul toluen, xilen). Este important de reţinut că debutul psihosindroamelor organice cerebrale (neurotoxicitate prin expunere cumulativă la doze mici de solvenţi organici) este insidios şi nespecific (simptomele conturează tabloul unor nevroze, neurastenii sau tulburări psihotice greu de diferenţiat prin teste uzuale de suferinţele psihoorganice latente).

Sindroame neuropatice de etiologie dismetabolică, diabetică, etanolică pot fi agravate de expunerea profesională la plumb, mercur metalic, sulfură de carbon, n-hexani, tetraclorură de carbon.

Sursa informaţiilor privind bolile legate de profesie este raportul „Cercetarea şi declararea bolilor profesionale” al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi.