Metoda prin care poți scăpa de problema ratelor la credit în familie. Finanțist cu experiență: Din două credite și un card poți face o singură rată, mult mai mică

Cine nu s-a gândit la refinanțare ar trebui să o facă, măcar de curiozitate. Cine are probleme în a își achita ratele lunare ar trebui să ia în calcul refinanțarea cu atât mai mult. Trecem printr-o perioadă în care băncile au deschis mai larg robinetele creditului, iar clienții altor bănci sunt ținte predilecte, deci poți face în așa fel încât să plătești mai puțin pentru ratele tale. O perspectivă mai specială, inclusiv psihologică, asupra acestei posibilități, ne-o dă Daniela Dragnea, specialist cu 15 ani de experiență în domeniul financiar bancar. Ea explică, pentru Economica, când și cum ar trebui să apelăm la refinanțare, la ce elemente să ne uităm cu predilecție, dar și ce crede că urmează să se întâmple cu dobânzile într-o perioadă unică, în care creditul în lei devine mai ieftin decât cel în euro. Tot ea arată ce credite ar trebui să evităm în perioada aceasta și ce tip de împrumuturi sunt recomandate.

Dragnea a ocupat funcții de conducere în companii precum BCR, TBI Bank, Viva Credit, și de Director General Adjunct în cadrul Mogo România, parte a grupului internațional Eleving.

Economica: În acest moment ne aflăm intr-o perioadă în care concurența între bănci pe zona de refinanțări este foarte ridicată și, prin urmare, piața are o ofertă variată. În ce situatii credeți că e indicat să refinanțez un împrumut și la ce trebuie sa fiu atent atunci când o fac?

Daniela Dragnea: Refinanțarea unui împrumut poate avea multiple beneficii în diverse situații, atât economice, cât și psihologice. Printre principalele beneficii economice ale produselor de refinanțare se numără reducerea ratelor dobânzilor. Refinanțarea este avantajoasă atunci când ratele de dobândă ale noilor credite sunt semnificativ mai mici decât ratele de dobândă ale contractelor de credit inițiale, permițând clienților o ieșire din contractele de credit cu dobânzi mari. De asemenea, schimbul tipului de rată de dobândă, în dobândă fixă în locul celei variabile, devine favorabilă datorită dobânzilor comparativ mai mici și a stabilității acestora pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani. Principalul beneficiu îl reprezintă, în final, reducerea ratelor lunare. Refinanțarea pe o perioadă mai lungă poate reduce ratele lunare datorită combinației dintre o rată de dobândă mai mică și o perioadă de creditare extinsă.

Produsele de refinanțare joacă și un rol psihologic. Pe de-o parte, partenerii care au credite separate pot refinanța sumele împreună pentru a obține rate cu o dobândă mai bună, îmbunătățind astfel gradul de îndatorare familial. În acest fel, din două credite și un card de cumpărături se poate obține un singur credit pentru o perioadă între 3 și 5 ani, simplificând relațiile cu banca. Pe de altă parte, clienții care au reușit să diminueze semnificativ principalul unui credit ipotecar pot accesa un credit de nevoi personale, de obicei până la suma de 20.000 de euro, scăpând astfel de ipotecă. Această tendință a prins tot mai mult avânt în ultima perioadă, având în vedere că anul acesta se împlinesc 15 ani de la acordarea primelor credite de tip Prima Casă, cu un plafon maxim de 60.000 de euro. Transformarea creditelor ipotecare și imobiliare în credite de nevoi personale oferă un sentiment de eliberare, clienții asumându-și o rată ușor mai mare, însă fără ipotecă.

În compararea ofertelor de refinanțare, clienții trebuie să acorde o importanță crescută tipului ratei de dobândă aplicată – fixă sau variabilă. În cazul în care dobânda este fixă, condițiile menținerii acesteia și motivele pentru care se poate realiza tranziția către cea variabilă trebuie înțelese în întregime, pentru a evita eventualele surprize pe perioada desfășurării contractului. Există situații în care banca poate condiționa dobânda fixă de încasarea salariului prin intermediul conturilor acestuia sau tranzacționarea lunară a unei anumite sume. De asemenea, la finalul perioadei de dobândă fixă, clienții ar trebui să reanalizeze ofertele existente în piață pentru a-și putea seta așteptări realiste cu privire la dobânda pe care o vor plăti în continuare. În cazul în care creditul de refinanțare are o dobândă variabilă, trebuie să acorde o atenție sporită intervalului de actualizare, respectiv 3 sau 6 luni, pentru a fi pregătiți pentru refinanțare.

Dacă discutăm despre refinanțarea unui credit ipotecar, deși o rată mai mică este atractivă, este necesară o documentare amănunțită pentru a înțelege costurile asociate acestei tranzacții. Acestea pot fi legate de taxele notariale pentru noua ipotecă și costurile de radiere, comisioanele de rambursare anticipată, comisioanele de analiză a dosarului și alte taxe. Toate aceste costuri se pot ridica până la 1000 de euro. Aceste costuri, precum și noua rată, trebuie evaluate atent pentru a înțelege implicațiile acestora, precum și perioada de amortizare a costurilor comparativ cu noua rată.

De asemenea, trebuie menționat și faptul că refinanțarea poate afecta temporar scorul de credit, conform unui raport FICO care demonstrează că o cerere de credit nouă poate reduce scorul cu până la 30 de puncte pentru câteva luni.

Prin urmare, refinanțarea unui împrumut trebuie făcută cu atenție și informare prealabilă, fiind esențial să compari toate ofertele disponibile, să înțelegi costurile implicate și să te asiguri că noul împrumut este cu adevărat avantajos raportat la situația financiară existentă.

Asa cum aratam si mai sus, in 2024 a fost sesizabila o anumita efervescenta in piata bancara. Nu se inregistreaza nivelutile de crestere din anii 2007-2008, dar totusi este miscare. Credeti ca aceste evolutii anticipeaza o viitoare scadere a apetitului bancilor pentru credite? Daca da, cand credeti ca vor incepe bancile sa „”inchida robinetele”?

În 2024, piața bancară din România a arătat o efervescență remarcabilă, chiar dacă nu la nivelurile de creștere observate în anii 2007-2008. Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), volumul de credite acordate a crescut moderat, reflectând un interes în creștere al băncilor pentru creditare. Această tendință este influențată de politicile monetare stimulative și de cererea din partea consumatorilor. Cu toate acestea, contextul economic global și local, inclusiv factorii politici și economici, joacă un rol crucial în menținerea acestei tendințe.

Un impact semnificativ asupra apetitului băncilor pentru creditare îl au și economiile din Vest. În general, recesiunile și alte probleme economice din țările vestice ajung cu întârziere în România, dar efectele sunt similare. Criza economică din 2008 este un exemplu elocvent al modului în care reculul economic din Vest a afectat ulterior și țara noastră. În plus, evenimentele politice majore, cum ar fi alegerile și conflictele internaționale, pot influența semnificativ stabilitatea economică și implicit apetitul băncilor pentru creditare.

Băncile din România ar putea să „închidă robinetele” de creditare în cazul în care apar semnale clare de deteriorare economică sau riscuri politice majore. Deși pe termen scurt și mediu băncile își pot menține deschise liniile de credit datorită condițiilor economice favorabile, acestea sunt pregătite să ajusteze rapid politicile de creditare în funcție de evoluțiile economice și politice interne și internaționale. Indicatorii economici globali, deciziile de politică monetară ale BNR și contextul politic vor fi factori determinanți în deciziile viitoare ale băncilor.

In zona IFN, bataia pe clienti este si mai mare in ultima perioada. Totusi, noile reglementari privind nivelul maxim al dobanzii precum si atentia mai mare pe care BNR o acorda acestui sector, ar putea fi factori limitatori pentru aceasta piata. Considerati ca se va restrange oferta din zona IFN sau dimpotriva? Credeti ca vor merge IFN catre o mai profunda nisare/specializare?

Recent, în sectorul Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN), competiția pentru atragerea clienților a crescut semnificativ. Totuși, noile reglementări privind nivelul maxim al dobânzii, precum și atenția sporită asupra acestui sector, ar putea reprezenta factori limitativi pentru piața IFN-urilor. Aceste măsuri sunt menite să protejeze consumatorii și să asigure transparența, dar ar putea determina și o restrângere a ofertei de creditare.

În acest context, este de așteptat ca numărul IFN-urilor active să scadă, pe măsură ce instituțiile care nu se pot adapta noilor reglementări vor ieși de pe piață. Cu toate acestea, consolidarea prin fuziuni și achiziții ar putea stabiliza sectorul. IFN-urile care rămân vor fi nevoite să-și ajusteze modelele de afaceri pentru a rămâne competitive, ceea ce ar putea implica o reducere a costurilor operaționale și adopția noilor tehnologii financiare (fintech).

Un dezavantaj al restrângerii ofertei de creditare din zona de IFN va fi redirecționarea anumitor segmente de clienți cu grad de risc mediu sau ridicat către zone de împrumut „gri”, mișcare care se va întâmpla natural atunci când aceștia se vor lovi de refuzurile IFN-urilor de finanțare. Astfel, un segment de clienți nebancabili va deveni un segment inaccesibil și IFN-urilor.

Pe de altă parte, se anticipează deja că IFN-urile vor merge către o specializare mai profundă pentru a rămâne competitive. Acest lucru ar putea însemna dezvoltarea de produse de credit personalizate, adaptate nevoilor unor segmente specifice de clienți. Inovația și diversificarea ofertei vor fi esențiale pentru a face față provocărilor impuse de noile reglementări și pentru a menține relevanța în piață. Astfel, deși noile reguli impun provocări, ele ar putea stimula inovația și adaptarea în sectorul financiar.

Ce tip de credite sunt recomandabile in aceasta perioada si pentru ce tip de credite ar fi mai bine sa asteptam?

Accesarea unui credit trebuie să fie o decizie bine gândită și bazată pe necesitate, nu pe recomandări generale. Creditele nu sunt produse care să fie accesate pentru că sunt recomandate, ci pentru că răspund unei necesități urgente și esențiale. În această perioadă de incertitudine economică, este esențial să ne evaluăm cu atenție nevoile financiare și să accesăm un credit doar atunci când este absolut necesar să acoperim o nevoie financiară urgentă.

Pentru creditele de consum, care sunt de obicei folosite pentru achiziții imediate și nevoi personale, este recomandat să le accesăm doar dacă nu avem alte opțiuni disponibile și dacă achiziția respectivă nu poate fi amânată. Înainte de a accesa un astfel de credit, este crucial să comparăm ofertele de pe piață și să căutăm cea mai bună soluție pentru nevoia noastră financiară, cu costuri cât mai reduse și condiții cât mai avantajoase. Dacă există posibilitatea de a aștepta și de a strânge bani din alte surse, ar trebui să evităm contractarea unui credit.

În ceea ce privește creditele ipotecare sau imobiliare, este bine să fim precauți și să evaluăm foarte bine situația economică și perspectivele noastre financiare pe termen lung. Dacă achiziția unei locuințe nu este o nevoie urgentă, ar fi recomandat să așteptăm până când contextul economic devine mai stabil și previzibil. Decizia de a lua un credit trebuie să fie întotdeauna bazată pe necesitate și pe capacitatea noastră de a rambursa creditul în condiții sigure, nu pe recomandări generale sau pe dorința de a profita de anumite oferte de moment.

Pentru prima data in istorie am avut dobanzi mai mici la unele credite in lei decat la cele in euro. Credeti ca va duce asta la o si mai mare restrangere a creditului in valuta?

Dobânzile mai mici la creditele în lei comparativ cu cele în euro sunt rezultatul politicilor monetare ale Băncii Naționale a României (BNR), care a ajustat ratele dobânzilor pentru a stimula economia locală. Această situație face creditele în lei mai atractive pentru consumatori, reducând astfel costurile de împrumut și riscurile asociate fluctuațiilor de curs valutar. Pe de altă parte, creditele în euro rămân expuse riscului valutar, ceea ce poate descuraja consumatorii să opteze pentru astfel de împrumuturi în contextul actual.

Având în vedere aceste evoluții, este de așteptat ca băncile și consumatorii să se orienteze din ce în ce mai mult către creditele în lei. Băncile pot restrânge oferta de credite în valută pentru a reduce expunerea la riscurile valutare și pentru a se conforma reglementărilor BNR, care încurajează creditarea în moneda națională. Potrivit unui raport al BNR, ponderea creditelor în valută a scăzut constant în ultimii ani, trend care este probabil să continue.

Pe termen lung, dacă dobânzile la creditele în lei se mențin la niveluri mai scăzute comparativ cu cele în euro, este foarte probabil ca oferta de credite în valută să se restrângă și mai mult. Acest lucru ar putea duce la o piață de creditare dominată aproape exclusiv de împrumuturi în lei, contribuind la stabilitatea financiară a consumatorilor și la reducerea riscurilor sistemice. Dobânzile mai mici la creditele în lei sunt de așteptat să accelereze tendința de restrângere a creditării în valută, atât din partea băncilor cât și a consumatorilor.