Metroul românesc împlineşte 34 de ani. Cum ar fi arătat dacă n-ar fi fost Ceauşescu FOTO

Acum 34 de ani, primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi. Cele şase staţii erau : -Semănătoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii, Timpuri Noi. De menţionat şi că prima linie de metrou a evenit funcţională la doat patru ani de la începerea lucrărilor, dat fiind că munca propriu-zisă pe şantier a debutat în 1975.

În cei 34 de ani de existenţă, metroul bucureştean a transportat peste 4,5 miliarde de călători.

Au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele: Timpuri Noi – Republica, Eroilor – Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) – Crângaşi, Piaţa Unirii 2 – Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.), Piaţa Unirii 2 – Pipera, Crângaşi – Gara de Nord 1, Gara de Nord 1 – Dristor 2, Republica – Pantelimon, Gara de Nord 2 – 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny (fostă Linia de Centură) şi recent 1 Mai – Parc Bazilescu.

În prezent, circulaţia cu metroul se desfăşoară pe o reţea de patru linii magistrale, însumând aproape 70 de km cale dublă şi 51 de staţii, metroul Bucureşti plasându-se în prima jumătate a celor mai dezvoltate şi moderne reţele de metrou din lume; în medie, pe zi lucrătoare, peste 600.000 de călători utilizează acest mijloc de transport.

Linia 4 de metrou (Gara de Nord-Parc Bazilescu) va fi extinsă într-un orizont apropiat, cu încă două staţii: Laminorului şi Lac Străuleşti, iar în viitorul nu prea îndepărtat cu tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul.

Cel mai important proiect aflat acum în derulare este magistrala 5 a metroului ( Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon), tronsonul Drumul Taberei-Eroilor, pe care autorităţile speră să-l finalizeze în 2016. În data de 19 noiembrie, pentru a marca aniversarea a 34 de ani, oficialii Metrorex au anunţat că vor inaugura o nouă staţie de pe magistrala 5.
Tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor va avea 10 staţii de metrou, va fi folosit de 250.000-300.000 de locuitori, conform estimărilor, iar realizarea sa costă 686 milioane de euro, fără TVA.

Cum ar fi arătat metroul dacă n-ar fi fost Ceauşescu

Încă din anii ’50 a fost elaborat un memorandum tehnic de construcţie a metroului din Bucureşti, şi au fost elaborate proiecte destul de detaliate în acest sens.

Vezi aici harta la dimensiune maximă

Încă din anul 1953 a existat un „memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. La nivelul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme exista chiar Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti.

La acea vreme, s-au luat în calcul patru linii, cel puţin pentru prima fază a metroului (au existat trei faze). Pentru început, cele patru linii legau centrul oraşului de zonele de est, vest şi nord şi urmau să fie parte ale celor patru magistrale diametrale, acesta fiind un principiu preluat de la metroul din Moscova.
Iată traseul primelor patru linii, din faza I de dezvoltare a metroului

Cişmigiu-Uzinele 23 August (actuala Faur)
Cişmigiu-Griviţa Roşie (în zona actualei pieţe Chibrit)
Casa Scânteii (actuala Piaţă a Presei)-Piaţa N. Bălcescu (actuala Piaţă a Universitatăţii)
Cişmigiu-Fabrica Gheorghe Gheorghiu Dej (fosta APACA, în zona actualei staţii de metrou Politehnica).

Cele patru linii diametrale urmau „să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului” scrie în studiu. „Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii” se mai arată în proiectul din anii ’50.

Iată traseul celor patru magistrale:
• 1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Urma să aibă o lungime de 10,7 km şi 10 staţii.

• 2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13,2 km şi 14 staţii.

• 3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km şi 13 staţii.

• 4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala avea 10,2 km şi 12 staţii.

Proiectul mai presupunea şi o linie inelară de metrou, asemănătoare, în unele zone, cu cea existentă acum. „Pentru realizarea legăturilor directe între cele 8 raioane ale capitalei, se prevede şi realizarea unei linii de centură inelară închisă, aşa cum s-a realizat şi la Moscova” se mai arată în respectivul memoriu tehnico-economic.

După cum se poate vedea şi din harta alăturată, postată pe forumul de infrastructură skyscrapercity.com de utilizatorul noikia 2010 actuala reţea de metrou a Bucureştiului a mai păstrat doar câteva elemente din vechiul proiect (în special magistrala Est-Vest) dar unele proiecte actuale de extindere, cum ar fi linia Colentina-Rahova, îşi au originia în studiul din 1953.