MFE: Principalul fond european din care România lua bani pentru autostrăzi a scăzut de la 9 la 3 miliarde de euro
În cadrul următorului exerciţiu bugetar luat în calcul în prezent de noua Comisie Europeană, Fondul de Coeziune beneficiază de aproximativ 3 miliarde de euro, comparativ cu suma de aproape 9 miliarde de euro alocată în bugetul precedent, a precizat reprezentanta MFE, în cadrul Smart Transformation Forum 2019.
„Se remarcă o scădere semnificativă a Fondului de Coeziune, cel care finanţează statele cu un venit mediu brut pe cap de locuitor sub 75% din media UE, şi care era principalul nostru fond din care făceam autostrăzi, ca să o spunem simplu, care are o înjumătăţire. Fondul de Coeziune este înjumătăţit în acest moment. După ce transferăm şi o sumă de 1 miliard către Connecting Europe Facility, gestionată direct la nivelul Comisiei Europene, rămânem cu 3 miliarde. Din actualul exerciţiu am avut aproape 9 miliarde”, a afirmat Mihaela Toader.
Aceasta a apreciat că nu se aşteaptă la vreo suplimentare a acestui Fond, în contextul evenimentelor politice şi economice din UE.
„Situaţia este complicată, Brexit, Germania care a anunţat că ea a intrat un pic în gripaj, este foarte puţin probabil să se facă o majorare peste 1,1% pe contribuţia la buget, a arătat aceasta.
Pe de altă parte, secretarul de stat a catalogat unul din obiectivele de politică care primesc finanţare europeană de la Bruxelles, „O Europă mai conectată”, drept „durerea României” şi a subliniat că acest obiectiv nu are o prealocare financiară.
„‘O Europă mai conectată’, poate durerea României, ca să-i spun aşa, care vizează infrastructura de transport pe toate modurile de transport şi infrastructura de transport pe parte de energie, de gaz, reţele de internet de mare viteză – nu are o prealocare, deci acest obiectiv de politică intră la concurs cu obiectivul de politică 4, care vizează tot ce înseamnă ‘o Europă mai socială’ – Educaţie, Sănătate, Servicii Sociale, şi obiectivul de politică 5 – ‘O Europă mai aproape de cetăţeni’, în interiorul căreia sunt sprijinite iniţiativele locale, să spunem, şi sub acest obiectiv de politică s-ar putea regăsi şi acel 6% dedicat dezvoltării urbane durabile”, a afirmat Mihaela Toader.
De asemenea, secretarul de stat a remarcat că Fondul Social European Plus are cea mai mare creştere de alocare financiară de la Bruxelles.
„Se remarcă faptul că din toată alocarea – şi mă refer exclusiv la alocarea pe Fondul European de Dezvoltare Regională pentru că este cel care finanţează investiţii efective în infrastructuri de toate tipurile – Fondul Social European Plus, dedicat măsurilor soft, are o creştere spectaculoasă, de la aproximativ 5 miliarde de euro acum are o alocare de 8,4 miliarde de euro, e destul de complicat de gestionat o astfel de sumă, mai ales pe măsuri care nu vizează deloc infrastructura”, a precizat Mihaela Toader.
Ea a susţinut însă că România este norocoasă, deoarece a primit, alături de Bulgaria şi Grecia, o creştere a alocării pe fondurile europene structurale şi de investiţii, cu toate că acestea nu mai includ în prezent Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
„Din perspectiva finanţării, România este una din ţările norocoase, ca să spun aşa, suntem doar trei – România, Grecia şi Bulgaria, cu o creştere a alocării pe fondurile europene structurale şi de investiţii, care de această dată nu mai includ Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, poate este un regret, poate la nivelul Parlamentului European lucrurile acestea se vor rezolva. Deci avem o creştere de 8%, avem alocată o sumă de aproximativ 31 de miliarde de euro, sunt sume importante, însă avem şi un meniu predefinit, ceea ce încercăm noi să evităm la nivel naţional, respectiv să impunem beneficiarilor noştri tipurile de finanţări pe care să le caute, la nivelul regulamentelor se creează nişte direcţii, avem 5 obiective de politică pe care le putem finanţa (prima fiind, n.red.) ‘O Europă mai inteligentă’, deci cea dedicată specializării inteligente, digitalizării, susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, transferului tehnologic, descoperirii antreprenoriale, care beneficiază de o alocare de minim 35% din Fondul European de Dezvoltare Regională, asta înseamnă peste 6 miliarde de euro vor trebui utilizaţi exclusiv pentru acest obiectiv de politică”, a adăugat Mihaela Toader.
În altă ordine de idei, oficialul Ministerului Fondurilor Europene consideră că România trebuie să schimbe modul de gestionare a deşeurilor, pentru a participa la programele din obiectivul de politică „O Europă mai curată”, şi a remarcat pachetul Green Deal iniţiat de noua Comisie Europeană.
„E şi o apariţie nouă, în mandatul noii Comisii pe care o aşteptăm, Green Deal, apare o iniţiativă europeană care să sprijine oraşele sau regiunile aflate în tranziţie industrială, regiunile aflate în proces de decarbonizare, cele care depindeau foarte mult în viaţa socială de producţia de cărbune, pare, cel puţin la acest moment, că şi acest pachet Green Deal va lua finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul Social European, rămâne de văzut cu ce propunere va veni noua Comisie pentru acest Green Deal”, a amintit Mihaela Toader.
Aceasta a recomandat oficialilor români să se concentreze mai puţin pe verificarea modului de cheltuire a fondurilor europene şi să fie mai adaptabili şi mai activi în oferirea de variante de implementare a proiectelor.
„Deci este o paletă foarte largă de finanţări pentru partea de urban, pentru partea de dezvoltare sustenabilă, să nu uităm, că probabil una din marile provocări pentru viitor va fi asigurarea cu energie pentru toată populaţia lumii şi mai ales populaţia oraşelor, şi mai ales reducerea consumului şi eficienţa energetică pe întreg lanţul, de la sisteme de încălzire, de transport, distribuţie şi aşa mai departe. Deci avem finanţări pentru aşa ceva, din fericire toate lucrurile care se întâmplă în oraşe şi sunt smart intră într-o anumită măsură în obiectivele de politică care primesc cei mai mulţi bani, dacă avem puţină imaginaţie le-am putea lega pe toate de specializare inteligentă, digitalizare, mobilitate urbană, reducerea emisiilor de CO2, dar ne trebuie un moment de reflecţie, un moment în care fiecare oraş să încerce să-şi anticipeze nevoile pe următorii 5-6 ani şi ne trebuie adaptabilitate. Aş vrea ca sistemul public şi încerc să-i conving pe colegii mei să ieşim puţin din regula asta a noastră Sound Financial Management – să ne îngrijim că banul public este atât de bine verificat încât nu ne scapă nici musca şi să încercăm să fim un pic mai adaptabili. Nu mai este momentul în care să rămânem incrementali timp de 7 ani şi să ne gândim că nimic nu se va schimba din ce am gândit noi, ci trebuie să fim capabili să venim cu soluţii şi sa oferim variante şi soluţii de implementare în timpul exerciţiului, fiindcă este foarte clar că nevoile se schimbă, piaţa muncii se schimbă, nevoile cetăţenilor se schimbă, tehnologiile se schimbă. Deci pentru următorul exerciţiu financiar avem bani, este clar că iniţiativa Smart pentru urban este o iniţiativă susţinută, care îşi găseşte locul în finanţările ulterioare, mai trebuie acum doar să aşteptăm regulamentele şi să ne pregătim împreună proiectele cu principalii actori, pentru a putea să intre la finanţare din prima zi a anului 2021”, a încheiat secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene.