MFE: Puţinii bani europeni pe care îi primim pentru infrastructură vor fi sigur direcţionaţi pentru autostrada Piteşti-Sibiu

„În continuare rămân priorităţile României pentru a-şi consolida infrastructura, în special infrastructura de transport, dar din nefericire sumele alocate pentru infrastructură (de noua Comisie Europeană, n.r.) sunt mult mai mici, conform regulamentului propus. Ca priorităţi pentru exerciţiul financiar ce se deschide, dincolo de investiţiile clasice pe care le susţinem în infrastructura de transport, România şi-a asumat, şi sperăm că acest obiectiv va rămâne şi pe viitor, să închidă reţeaua de bază şi pe partea de transport, şi acolo principalul tronson rămâne Sibiu-Piteşti ca şi prioritate. Recent lucrurile să spunem că au evoluat pe câteva loturi, şi colegii noştri lucrează în continuare, deci rămâne această prioritate, iar puţinii bani – puţini în comparaţie cu nevoile – pe care îi avem pentru infrastructura de transport vor fi îndreptaţi cu certitudine spre acest obiectiv”, a afirmat secretarul de stat din MFE, la o reuniune privind viitorul Europei şi al economiei româneşti.

Pe de altă parte, aceasta a recomandat companiilor româneşti de IT să îşi dezvolte partea de inovare, deoarece există posibilitatea ca noua Comisie Europeană să aloce o sumă de 6 miliarde de euro din cadrul obiectivului de Politică de Coeziune pentru specializări inteligente şi digitalizare.

„Trebuie să ne uităm cu atenţie spre piaţa de întreprinderi mici şi mijlocii, spre mediul de afaceri, să ne spună până la urmă de ce au nevoie ca să poată deveni nişte concurenţi serioşi pe această piaţă de inovare. Sigur, uitându-ne la structura economică a IMM-urilor din România, nu suntem cei mai inovativi, avem potenţial, dar nu suntem totuşi cei mai inovativi, nu aveam neapărat o piaţă de inovare, avem poate mai mult o piaţă de cercetare fundamentală, şi atunci trebuie să găsim metoda corectă de a muta puţin de pe cercetare fundamentală spre cea centrată pe inovarea de proces sau de produs, şi aici cred că trebuie să ne bazăm în principal pe universităţile din România. În ultimii ani universităţile au demonstrat – şi mă uit la Politehnică, mă uit la Iaşi, pe partea de Medicină şi Farmacie, mă uit la Timişoara, la Vest, şi chiar şi la Braşov, pe partea de digital, că au un potenţial extraordinar de mare de transfer şi au şi flexibilitatea necesară, având posibilitatea să-şi înfiinţeze companii de transfer tehnologic care sunt foarte apropiate de piaţă”, a explicat Mihaela Toader.

El a subliniat că suma de 6 miliarde de euro este o estimare a MFE, în absenţa bugetului pentru noul exerciţiu financiar al UE.

„Deci este foarte important ca IMM-urile din România să fie capabile să inoveze, să facă inovare de produs, sau de proces, pentru aceasta având la dispoziţie aproape 6 miliarde de euro conform propunerilor Comisiei Europene. Astfel, din sumele alocate pentru politica de Coeziune, ca şi câştigător este domeniul specializării inteligente, inovării, consolidării transferului tehnologic, descoperirilor antreprenoriale şi digitizare. Deci acest obiectiv de politică mare adună foarte mult sub el, după calculele noastre, sigur că ele sunt nişte estimări, în absenţa bugetului totul e o estimare, va avea alocată aproape 6 miliarde de euro, din totalul de 31 de miliarde de euro”, a apreciat Mihaela Toader.

Reprezentanta Ministerului Fondurilor Europene a mai susţinut că populaţia activă din România are o lipsă de competenţe digitale de bază şi a cerut mai multă adaptabilitate a sistemului de învăţământ.

„Sigur, pe partea de digitizare România suferă în continuare de o lipsă la nivelul întregii populaţii active de competenţe digitale de bază, nu mă refer acum la lucrurile extrem de sofisticate, care sunt pentru cei mai înzestraţi, ci mă refer la competenţele principale de bază, şi aici fac legătura cu politica de educaţie – şi eu am copii la şcoală, şi în sistemul educaţional naţional de stat, şi cred că trebuie să devenim noi înşine un pic mai inovatori în domeniul acesta, pentru că aceste generaţii de copii care sunt extraordinari, au mult mai multe calităţi decât aveam noi, sunt mult mai adaptabili, însă au un cu totul alt mod de a învăţa, şi cred că sistemul educaţional trebuie să fie mult mai adaptabil”, a apreciat secretarul de stat din MFE.