Conform MFE, rata de absorbţie curentă reprezintă raportul dintre valoarea tuturor declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene până în prezent (incluzând atât declaraţiile deja rambursate de CE, cât şi cele care sunt în analiză la Comisie) şi alocarea totală UE aferentă perioadei de programare 2007-2013.
Rata efectivă de absorbţie este raportul dintre valoarea sumelor efectiv rambursate de CE României şi alocarea totală UE aferentă programelor operaţionale, iar rata sumelor încasate de la CE reprezintă raportul dintre valoarea totală a sumelor rambursate de CE, precum şi a avansului încasat de la Comisia Europeană pentru perioada de programare 2007-2013 şi alocarea totală Uniunii Europene aferentă programelor operaţionale.
‘Referitor la stadiul absorbţiei, MFE utilizează în mod tradiţional, în comunicarea publică, nivelul valoric şi procentual al ratei de absorbţie curente. De exemplu, şi în raportarea Guvernului anterior se făcea publică rata de absorbţie curentă (53,12% la data de 31 martie 2015) şi nu cea efectivă (48,91%)’, se menţionează în comunicat.
Conform Raportului privind activitatea din primele 100 de zile de mandat guvernamental al ministrului Cristian Ghinea, publicat în data de 22 august 2016, rata absorbţiei fondurilor europene a ajuns la aproape 1% pe noul cadru financiar 2014-2020, ‘fantomaticul 0%’ fiind un mit.
‘Guvernul de atunci nu a început acreditarea din 2014 cum ar fi trebuit să o facă. Singura AM (Autoritate de Management n.r) desemnată este cea de Dezvoltare Rurală (AM PNDR). Acolo au şi început rambursările. Astfel, în luna mai, după doi ani şi jumătate de la startul perioadei de programare actuală, au venit primele rambursări, în valoare de 57 milioane de euro. Pe 8 august, Comisia Europeană a mai acceptat pentru rambursare încă 231 milioane de euro aferente PNDR. Aşadar, rata de absorbţie (rambursare) a fondurilor europene în România a ajuns la aproape 1 %. Fantomaticul 0% este un mit, după ce rambursările au început în mai 2016’, se arată în document.
Raportul mai spune că rezultatele liniilor de finanţare lansate în 2016 se vor reflecta abia peste câţiva ani în procentul de absorbţie.
‘Acesta este mersul lucrurilor, acesta este ritmul în relaţia cu Comisia Europeană. Politicienii amestecă lucrurile când vorbesc despre ‘absorbţie’, cu intenţia clară de a manipula – inunda spaţiul public cu cifre false. În ceea ce priveşte fondurile aferente programării financiare anterioare, Guvernul Cioloş a reuşit să crească rata de absorbţie curentă de la 58,67% (totalul între 2007 şi 2015) la 76,69%. În 2016 au intrat în ţară 2,9 miliarde de euro. (…) Absorbţia fondurilor europene din actuala etapă de programare este, în prezent, mai degrabă o temă de manipulare politică decât o preocupare necesară. Lansarea ghidurilor şi cererile de proiecte sunt cele care contează în această fază. Iar Guvernul Cioloş a lansat ghiduri pentru 13 miliarde de euro – pentru autostrăzi, termoficare, reducerea abandonului şcolar, combaterea sărăciei, antreprenoriat, siguranţă rutieră, economie social, etc. Suma reprezintă 47% din toate fondurile structurale 2014 – 2020 – chiar mai mult dacă includem şi dezvoltarea rurală’, arată raportul.