Cererea celor nouă bănci participante s-a ridicat la 966 milioane lei, cu 20% peste suma programată de Finanţe, însă cu mult sub nivelul înregistrat în octombrie, de 2,26 miliarde lei pentru acelaşi volum de împrumut propus de stat.
Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală.
Randamentul mediu ponderat la licitaţia de luni a fost de 0,84%. Pe 13 octombrie, la ultima licitaţie de certificate pe un an, dobânda medie primită de bănci a fost de 0,6% pe an, peste cea din septembrie, de 0,56%.
De altfel, analiştii ING Bank au anticipat joi dimineaţă un randament maxim în jur de 0,8%, sugerat de piaţa secundară.
Certificatele de trezorerie sunt împrumuturi pe termen scurt şi foarte scurt, de maximum un an.
Licitaţia de joi este singura organizată în noiembrie pentru certificate de trezorerie de către Ministerul Finanţelor, restul licitaţiilor fiind pentru obligaţiuni, care au scadenţe mai lungi.
În noiembrie, Ministerul Finanţelor a anunţat că intenţionează să împrumute de la bănci 3 miliarde lei prin licitaţiile obişnuite de titluri de stat, la care s-ar putea adăuga 300 milioane lei prin licitaţii suplimentare, sumele fiind semnificativ mai mici faţă de cele programate în lunile anterioare.
Ministerul Finanţelor a suferit un eşec pe 10 noiembrie, în tentativa de a plasa titluri de stat de 200 de milioane de lei scadente în 24 septembrie 2031, considerată un test pentru maturităţi atât de lungi, respingând toate ofertele, pe fondul cererii scăzute şi a dobânzilor mari cerute de către bănci.
Acesta a fost urmat de încă unul la licitaţia de luni pentru titluri de stat pe cinci ani în valoare de 500 milioane de lei, scadente în 10 noiembrie 2021, din acelaşi motiv.
Pentru acest an, programul de împrumuturi al României prevede atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă.