MFP: Garanţii pentru Oltchim, inoperabile. CE nu ar fi acceptat şi puneau în pericol deficitul

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a răspuns printr-un comunicat de presă criticilor aduse de vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu, care a declarat luni, pentru Gândul, că eşecul privatizării Oltchim ar fi putut fi evitat dacă ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, şi-ar fi asumat responsabilitatea politică în urmă cu trei luni pentru acordarea unei garanţii de stat pentru combinat în valoarea de 40 de milioane de euro.

„Analiza indicatorilor economico-financiari ai societăţii Oltchim reflectă înregistrarea, an de an, de o manieră cronică, de pierderi financiare, care la sfârşitul anului 2011 cumulau 1,571 miliarde lei (aproximativ 350 milioane euro). În afara acestor pierderi foarte mari, Oltchim înregistra la 31 decembrie 2011 datorii substanţiale, respectiv: 581milioane lei credite bancare, 1,36 miliarde lei furnizori (din care 291,8 milioane lei restante), datorii fiscale de 37,8 milioane lei, precum şi 552,7 milioane lei faţă de alţi creditori. Prezentând o situaţie financiară extrem de nefavorabilă, care a condus şi la înregistrarea unor capitaluri proprii negative, Oltchim nu era eligibilă, în cursul anului 2012, pentru a primi credite de la bănci, având în vedere cerinţele prevăzute de normele prudenţiale bancare”, se arată în comunicatul MFP.

Instituţia a explicat că, în conformitate cu normele europene, pentru acordarea unei garanţii de stat este necesară notificarea Comisiei Europene (CE) de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), deoarece există riscul distorsionării competiţiei de pe piaţa unică europeană, constituind, în acelaşi timp, ajutor de stat.

Potrivit Finanţelor, din consultarea experţilor CE a rezultat că perioada minimă de analiză a cererii de garanţie este de 5-6 luni, iar probabilitatea primirii unui răspuns negativ este foarte ridicată. Acordarea garanţiei şi implicit a ajutorului de stat fără acordul CE ar fi condus la recuperarea, pe baza deciziei forului european, a întregii sume de la decidenţii naţionali, care ar fi încălcat, astfel, cadrul legislativ european şi national.

„În ipoteza acordării garanţiei (care conform legislaţiei, nu ar fi putut acoperi decât 80% din valoarea creditului solicitat) şi a contractării pe baza acesteia a împrumutului menţionat, Oltchim, companie aflată în situaţia foarte dificilă prezentată mai sus, ar fi putut genera necesitatea acoperirii ratelor scadente aferente creditului de către MFP. Rambursarea de către MFP a ratelor scadente ale creditului ar fi determinat un deficit bugetar suplimentar, care ar fi pus în pericol respectarea ţintei de 2,2% din PIB convenită, pentru acest an, cu partenerii externi”, se mai spune în comunicat.

MFP concluzionează că acordarea unei garanţii de stat pentru Oltchim este inoperabilă, nu din lipsa asumării responsabilităţii politice a ministerului, ci dimpotrivă, „ca efect al respectării limitelor responsabilităţii juridice date de legislaţia internă şi cea europeană, precum şi al obiectivului consolidării credibilităţii României faţă de angajamentele asumate în raport cu partenerii externi CE, FMI şi BM, care facilitează accesul la finanţarea de pe pieţele intenaţionale de capital, asigurând funcţionarea normală a economiei şi instituţiilor statului”.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Contractul nu a fost însă semnat, iar premierul Victor Ponta Ponta a anunţat că privatizarea Oltchim va fi reluată anul viitor, el spunând că, după ce se va constata că aşa-zisul câştigător nu a avut nici bani, nici intenţia de a deveni acţionar majoritar, statul va aproba un plan de măsuri pentru combinat.

Finanţele au prezentat şi un scurt istoric al combinatului din Râmnicu-Vâlcea, arătând că privatizarea Oltchim face parte din setul de reforme privind ajustarea sectorială, asumat în cadrul acordului negociat în februarie 2011 de către România cu CE, FMI, BM şi valabil pe perioada martie 2011 – martie 2013. MFP precizează că îndeplinirea condiţiilor acestui acord facilitează accesul României la finanţarea externă strict necesară menţinerii stabilităţii economico-financiare a ţării, inclusiv onorarea plăţii salariilor, pensiilor şi datoriilor scadente ale statului.

Termenul prevăzut iniţial pentru privativazarea Oltchim era luna aprilie 2012, dar din negocierile derulate la începutul lunii mai, în condiţiile nerealizării privatizării la termenul asumat de precedentul guvern, s-a negociat un nou termen, respectiv, pentru finele lunii septembrie.

Oltchim a intrat pe lista companiilor pe care statul s-a angajat să le privatizeze întrucât combinatul înregistra pierderi de mai mult de zece ani, iar experţii FMI, CE şi Banca Mondială au cerut lichidarea companiei.

Oltchim este a doua societate listată la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, în 1997, şi, de atunci, s-a regăsit în toate legislaturile pe lista companiilor scoase la privatizare. Sub Guvernul Năstase s-a ajuns până la faza de semnarea privatizării, dar statul a reziliat ulterior contractul.