MFP și BIRD: Acord de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre în valoare de 400 milioane de euro

‘România a semnat ieri, 4 iulie a.c., cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, un Acord de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO), în valoare de 400 milioane de euro. Acest împrumut va contribui la sprijinirea eforturilor României de a reacţiona în mod eficient în cazul apariţiei unor dezastre naturale şi schimbărilor climatice, printr-o abordare programatică a managementului riscului de dezastre, care să cuprindă pe de-o parte dezvoltarea de politici specifice şi, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare în cazul producerii unor dezastre naturale, aşa cum sunt, spre exemplu, inundaţiile severe din această vară, care au afectat şi continuă să afecteze o mare parte a teritoriului României’, a anunţat joi Ministerul Finanţelor Publice.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 20 ani, cu 19,5 ani perioadă de graţie, rambursarea efectuându-se într-o singură tranşă la 1 mai 2038 şi este disponibil până la data de 31 decembrie 2021, cu posibilitatea extinderii acestei perioade de 4 ori, dar fără a depăşi în total 15 ani.

Punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute în Acordul de Împrumut se asigură de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Împrumutat, şi de către Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Conform Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2018 – 2020, principalele categorii de situaţii de urgenţă sunt dezastrele naturale, accidentele de proporţii, incendiile.

Raportul ‘Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional (RO-RISK)’ arată că unul dintre cele mai frecvente dezastre din România sunt inundaţiile, având un nivel ridicat de impact.

Potrivi datelor MFP, în perioada 1960 – 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundaţii importante, printre care 39 sunt considerate inundaţii istorice semnificative, pe baza unor criterii hidrologice care au avut în vedere amploarea consecinţelor negative. De exemplu, inundaţiile din 2005 şi 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 morţi), au distrus o parte importantă a infrastructurii şi au cauzat pagube estimate la peste 2 miliarde de euro. Urmare scenariilor elaborate în contextul evaluării RO-RISK, costurile asociate pierderilor materiale directe variază de la circa 300 milioane de euro la circa un miliard de euro, iar costurile indirecte de la aproximativ 260 milioane de euro la circa 2,66 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte cutremurele, din 1940 şi până în prezent au avut loc 5 cutremure majore, dintre acestea, cutremurul din 1977 fiind cel mai grav din punct de vedere al pierderilor economice şi umane (1.578 de morţi şi pierderi economice de aproximativ 2 miliarde de dolari). Conform scenariilor analizate, impactul unui cutremur major ar putea fi semnificativ din cauza zonelor urbane situate în apropierea epicentrului (75% din populaţie şi 45% din reţelele vitale fiind expuse riscului unui cutremur).

Tatiana Proskuryakova scria recent pe blogul găzuit de pagina web a băncii că Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci locuitori de la ţară, ceea ce generează pierderi de miliarde de dolari.

‘Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu cel mai mare risc de dezastru seismic. Dacă staţi să vă gândiţi, mulţi eraţi născuţi în 1977, când ultimul mare cutremur a lovit Bucureştiul şi au murit 1.500 de persoane. Dacă un cutremur similar s-ar produce astăzi, numărul deceselor va depăşi cu siguranţă 4.000. De asemenea, este alarmant să te gândeşti că 70-80% din PIB-ul României este produs în zone expuse riscului seismic. Este important să investiţi într-o infrastructură mai bună, dar şi să aveţi proceduri mai bune de management în cazul dezastrelor’, a declarat pe 21 iunie manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, Tatiana Proskuryakova, într-o conferinţă de presă.

Alunecările de teren şi seceta reprezintă alte pericole majore pentru România. Spre exemplu, în scenariul anului 2011 – 2012, an excesiv de secetos la nivel naţional, cu o perioadă de revenire de 3 evenimente la 10 ani, pierderile de producţie vegetală se ridică la circa 4,37 miliarde de euro, precizează documentul publicat de Ministerul Finanţelor.