MFP vrea să includă participaţiile statului la Loterie şi Imprimeria SA în capitalul social al fondului suveran

„Pentru crearea posibilităţii de aducere ca aport la capitalul social al Fondului a participaţiilor Statului la CN Loteria Română S.A. şi la C.N. Imprimeria S.A., precum şi a faptului că nu se mai justifică reglementarea la nivel de lege a participaţiei Statului la aceste societăţi (întrucât calitatea de acţionar este prevăzută în HG nr. 34/2009), se aborgă prevederile corespunzătoare din OUG nr. 159/1999 şi OUG nr. 199/2000. Totodată, se abrogă şi Actele constitutive ale celor 2 societăţi, prevăzute în anexa la cele două acte normative, întrucât nu mai sunt aplicabile, fiind modificate prin hotărârile adunării generale a acţionarilor, conform dispoziţiilor legale” se precizează în documentul menţionat.

Potrivit proiectului de act normativ, reglementarea imediată prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului, este impusă de următoarele: prin înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unui vehicul de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile. Conform proiectului, există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii de tip ‘equity’, în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură.

„În economie nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acţiuni private sau participaţii în proiecte de infrastructură, instituţiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank S.A sau FNGCIMM S.A.-IFN acoperind doar instrumentele de finanţare de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum şi scrisorile de garanţie”, se precizează în documentul citat.

În nota de fundamentare se mai arată că statul poate aporta bunuri mobile şi imobile la capitalul social al Fondului. La constituirea acestuia se poate stabili un termen de până la 5 ani pentru efectuarea vărsămintelor aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial, fondurile necesare fiind asigurate din bugetul autorităţii publice centrale care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic şi/sau din venituri din activitatea de privatizare.

Aportul în natură, stabilit prin hotărâre a Guvernului se poate compune şi din bunuri mobile şi imobile proprietate privată a Statului, acestea trecând din domeniul privat al Statului în proprietatea Fondului la data înmatriculării la registrul comerţului. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor aduse aport la capitalul social al Fondului, care sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate pe un sistem multilateral de tranzacţionare, sunt considerate transferuri directe în sensul legislaţiei pieţei de capital.

În cazul în care fondul preia în portofoliu companii al căror proces de privatizare nu este finalizat, drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele de privatizare rămân în contul Statului, prin instituţia publică care a derulat contractul de privatizare, potrivit legislaţiei în domeniul privatizării societăţilor sau potrivit actului normativ de aprobare a contractului de privatizare.

„Prin actul normativ se propune ca înstrăinarea sau achiziţia de către Fond a unor acţiuni sau alte active aflate în proprietate să se realizeze în condiţii de piaţă, de transparenţă şi de competitivitate, iar decizia de înstrăinare de active şi de acţiuni care constituie capitalul social al Fondului să fie luată în conformitate cu strategia Fondului şi pe baza unei analize cost/beneficiu privind utilizarea acestei surse de finanţare din înstrăinarea de active/acţiuni pentru implementarea strategiei, numai după epuizarea tuturor celorlalte instrumente de finanţare prevăzute de lege, cu menţinerea valorii activului net al Fondului la nivelurile stabilite prin strategia Fondului” se precizează în documentul MFP.

Proiectul de act normativ vine după ce Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa din 6 iunie 2018, în calitate de cameră decizională, Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – SA. Actul normativ a fost, însă, declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională în data de 18 iulie 2018, având în vedere caracterul individual al legii şi faptul că, potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, „unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”.