‘Regulamentul european prin care se permite utilizarea aditivilor în prepararea micilor româneşti, respectiv bicarbonatul de sodiu şi carminul, va fi publicat în primele zile din luna iunie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În aceste condiţii, micii româneşti nu mai au nicio problemă şi vor putea fi exportaţi în spaţiul comunitar’, a spus Constantin.
Dosarul autorizării aditivilor bicarbonat de sodiu şi carmin la prepararea mititeilor româneşti mai trebuia să primească, la mijlocul lunii mai, acordul Parlamentului şi al Consiliului European, după ce decizia cea mai importantă a fost luată în data de 10 martie în Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală (SCFCAH), prin obţinerea unui vot favorabil care permitea includerea aditivilor necesari pastei de mici în legislaţia actuală a Uniunii Europene.
Nu mai puţin de nouă state membre beneficiază de pe urma deciziei din 10 martie a SCFCAH, potrivit căreia au fost autorizaţi mai mulţi aditivi pentru utilizare la prepararea anumitor produse, printre care şi micii româneşti.
În urma votului din SCFCAH, a fost autorizată la nivelul CE folosirea unor aditivi în preparate precum ‘Kasseler’, ‘Bräte’ şi ‘Surfleisch’ din Germania şi Austria, ‘lomo adobado’, ‘pincho moruno’, ‘careta adobado’ şi ‘costillas adobadas’ din Spania, ‘toorvorst’ şi ‘ahjupraad’ din Estonia, ‘gyros’, ‘souvlaki’, ‘bifteki’, ‘soutzoukaki’ şi ‘kebap’ din Grecia, mici din România, ‘cevapcici’, ‘pljeskavice’ din Croaţia, dar şi în şunca sărată de Crăciun din Finlanda.
Potrivit datelor furnizate de Federaţia Pro Agro, în România, se consumă anual între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici.