Migrația inversă din cauza Covid-19 nu s-a întâmplat pentru România. Avem record negativ la numărul de întoarceri permanente

În anul pandemic 2020, numărul de persoane care și-au schimbat domiciliul sau reședința obișnuită de pe teritoriul altui stat pe teritoriul României a fost cel mai redus din 2016 și până în prezent.
Alina Stanciu - lun, 06 sept. 2021, 22:11
Migrația inversă din cauza Covid-19 nu s-a întâmplat pentru România. Avem record negativ la numărul de întoarceri permanente

Un articol publicat de prestigioasa publicație The Economist, în ianuarie 2021, la aproape un an de când Covid-19 își intrase complet în drepturi schimbând destinul multor europeni, ar fi putut crea impresia că românii de peste granițe se vor întoarce în România. Lockdown în singurătate vs a fi cu familia într-o țară mai puțin ofertantă din mai toate punctele de vedere putea părea o decizie simplu de luat pentru mulți.

„În 2020, Europa a cunoscut o mare migrație inversă, deoarece cei care au căutat de lucru în străinătate s-au întors acasă. Cifrele exacte sunt greu de obținut. Se estimează că 1,3 milioane de români s-au întors în România – echivalentul a de trei ori populația celui de-al doilea oraș ca mărime. (…) Politicienii din Europa de Est se plângeau de mult timp de „exodul creierelor”, deoarece cei mai străluciți dintre ei plecau în căutarea unor salarii mai mari în Occident. Acum, pandemia, o economie în schimbare și modele de muncă în schimbare îi aduc pe mulți dintre ei înapoi. A început un „câștig de creiere”, scria aatunci The Economist.

Datele oficiale din România publicate recent infirmă însă acest trend. Fluxul anual de imigranți definitivi din 2020, adică  numărul de persoane care își schimbă domiciliul/reședința obișnuită de pe teritoriul altui stat pe teritoriul României, a fost cel mai redus din 2016 și până în prezent.

Mai exact, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut s-au reîntors definitiv în țară 32.250 de persoane, dintre care 17.400 bărbați, cel mai mic număr din 2016 încoace. Spre comparație, în 2019, s-au reîntors în România aproximativ 64.500 de români, iar în 2018 un număr record de peste 65.600.

În 2016, numărul celor care au revenit acasă a fost de peste 27.800.

Statistica elaborată de Institutul Național de Statistică (INS) nu include momentan și datele referitoare la migraţia internaţională temporară de lungă durată ce se referă la persoane (cetățeni români, străini și fără cetățenie) care şi-au schimbat reşedinţa obişnuită din şi în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

De unde au venit și unde este „acasă”

Dintre cei care au ales anul trecut să se reîntoarcă în țară, cei mai mulți și-au stabilit noul domiciliu sau reședință în București ( peste 8.600), Iași ( peste 5.600) și Galați (aproximativ 4.400). Cât despre țara de proveniență, Republica Moldova a generat cel mai mare flux de cetățeni români (peste 19.900), urmată de Ucraina (peste 2.400), Italia (715), Germania (709) și SUA (336).

Majoritatea dintre ei au între 25 și 34 de ani (aproximativ 9.200 de persoaane), dar și numărul celor cu vârsta între 35 și 44 de ani este bine reprezzentată ( 6.700 de peroane). De asemenea, în țară s-au întots și 6.700 de copii.

În ceea ce privește fluxul anual de emigranți ( numărul de persoane care își schimbă domiciliul/ reședința obișnuită de pe teritoriul României pe teritoriul altui stat), INS a consemnat pentru 2020 un număr de 21.000 de persoane, cel mai mic număr din 2015 încoace. cei mai mulți au plecat în Spania ( 4.300), Germania ( 4.200) și Italia ( 3.000).

Amintim că, potrivit INS, la 1 ianuarie 2021p populaţia rezidentă a fost de 19 186 mii persoane, în scădere cu 142,6 mii persoane față de 1 ianuarie 2020. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 120 273 persoane).

Totodată, fenomenul de îmbătrânire demografică a continuat să se accentueze (ridicându-se la 123,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 715 mii persoane (3 707 mii față de 2 992 mii persoane), în creștere faţă de 630 mii persoane la 1 ianuarie 2020.

Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53,0 la 53,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte. Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (- 28 825 persoane).

 

Te-ar mai putea interesa și
Romgaz a semnat contractul cu consultantul pentru posibila achiziție a Azomureș
Romgaz a semnat contractul cu consultantul pentru posibila achiziție a Azomureș
Romgaz, principalul producător de gaze din România a semnat contractul de achiziție a serviciilor de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la......
Ciprian Ciucu (PNL): Nu s-a pus niciodată problema stopării Programului ‘Anghel Saligny’, deci nu a câştigat cineva vreo dispută
Ciprian Ciucu (PNL): Nu s-a pus niciodată problema stopării Programului ‘Anghel Saligny’, deci nu a câştigat ...
Prim-vicepreşedinte PNL Ciprian Ciucu a declarat, miercuri, că "nu s-a pus niciodată" problema stopării Programului "Anghel ...
PMB realizează lucrări de reabilitare a rețelelor de telecomunicații și canalizare din Prelungirea Ghencea, pe tronsonul dintre străzile Râul Doamnei şi Mărăcineni
PMB realizează lucrări de reabilitare a rețelelor de telecomunicații și canalizare din Prelungirea Ghencea, pe tronsonul ...
Primăria Capitalei anunţă că lucrările de modernizare din Prelungirea Ghencea continuă, în prezent realizându-se ...
Politica de dobânzi: iluzia soluţiei miraculoase la probleme grave
Politica de dobânzi: iluzia soluţiei miraculoase la probleme grave
Sunt un veteran al politicii monetare a Băncii Naționale. Am început în 1990, în ziua desprinderii Băncii Comerciale ...