Mihai Fifor: România se confruntă cu agresivitatea Rusiei la Marea Neagră, cu atacuri cibernetice şi interferenţe politice

Economica.net
25 06. 2018
security_1202344_29822300

Dar chiar în contextul acestui mediu incert, România încearcă să fie principalul furnizor de securitate în regiune şi un avanpost de alertă timpurie în cazul ameninţărilor la adresa aliaţilor din NATO, a menţionat oficialul român.

‘Nu cred că există măcar o singură zi fără o provocare’ din partea Rusiei în spaţiul aerian al României sau în apele teritoriale, însă guvernul acţionează ‘pentru a descuraja cât mai multe (provocări) posibil, cât de eficient poate’, a subliniat Mihai Fifor în interviul acordat agenţiei Associated Press.

Aceasta aminteşte că România găzduieşte o importantă bază militară a SUA şi a adoptat poziţii mai pro-americane decât vecinii ei, fapt care a condus la răcirea relaţiilor cu Rusia, ţară despre care Fifor a spus că a devenit ‘practic un vecin’ al României după anexarea Crimeei în anul 2014.

‘Rusia îşi sporeşte practic zilnic capacitatea militară în peninsula Crimeea; vorbim despre noi capacităţi navale, noi fregate, noi submarine’, a explicat Mihai Fifor, adăugând că România are în vedere să-şi crească anul acesta bugetul apărării la 2% din PIB, de la 1,81%, şi ‘să demonstreze că este un pilon al stabilităţii şi securităţii’.

România doreşte de asemenea să-şi suplimenteze efectivele contingentului din cadrul misiunii Resolute Support din Afganistan, de la 700 de soldaţi în prezent la 900 de soldaţi, decizie care mai trebuie aprobată de CSAT şi de Parlament, a menţionat oficialul român.

El a mai anunţat că aproximativ 8.000 de membri din personalul militar au intrat în rezervă ori au părăsit armata, astfel că guvernul a aprobat 6.400 de noi posturi în cadrul armatei care urmează să fie ocupate până la finele anului în curs.

Ministrul Mihai Fifor a precizat că România se confruntă cu ‘interferenţe în zona politică, interferenţe în chestiunea minorităţilor … şi cu război economic’, incluzând aici opoziţia faţă de construcţia unei conducte ce ar diminua dependenţa României faţă de gazele ruseşti.

Această conductă, ce ar urma să lege Bulgaria de Austria, prin România şi Ungaria, ar putea permite României să devină un exportator major de gaze în urma realizării conexiunii cu rezervele offshore din Marea Neagră.