Mihai Toma, SAP: Companiile din România încă nu iau în serios GDPR. Mă aştept să văd câteva amenzi

„GDPR este un subiect la modă în această perioadă, însă nu cred că este încă tratat cu seriozitate. Spun asta deoarece am observat reticenţa companiilor în a investi în soluţii specializate pe trasabilitatea şi protecţia datelor cu caracter personal, preferând sa astepte clarificări despre măsura în care astfel de soluţii sunt necesare”, a spus Toma într-un interviu pentru ECONOMICA.NET.

Astfel, cu două luni înainte de intrarea în vigoare a GDPR, majoritatea companiilor locale sunt încă în faza studiilor de impact şi există riscul să apară amenzi.

„Majoritatea sunt în acest moment în analize de impact sau chiar aplică strategia românească de a aştepta să vadă ce fac alţii. Totusi, normele sunt europene, de aceea mă aştept să văd câteva amenzi înainte ca piaţa să ia foarte în serios aceste reglementări”, a adăugat directorul de vânzări al SAP România, subsidiara locală a celui mai mare furnizor european de soluţii software pentru companii.

În contrast cu atitudinea de pe piaţa locală, mediul de afaceri din Europa de Vest traversează o perioadă de „efervescenţă deosebită” a investiţiilor în soluţii dedicate regulamentului pentru protecţia datelor. SAP a decis să includă, în platforma standard SAP ERP, un minim set de funcţionalităţi ale soluţiilor dedicate GDPR.

Toma anticipează că principalele motoare de creştere ale companiei vor fi în acest an proiectele din sectorul bancar şi cel de utilităţi.

„2018 continuă trendul pozitiv de creştere a cererii, cel puţin din perspectiva primelor luni. Anul trecut am avut ca principali vectori de creştere industriile de retail şi producţie, iar anul acesta vedem o creştere venită şi dinspre sectorul bancar şi cel de utilităţi, domenii care au stagnat in 2017. Cred că această situaţie se datorează şi faptului că industria de retail, de exemplu, este mai agilă decât altele în implementarea de noi tehnologii, iar necesităţile consumatorilor creează o concurenţă mai acerbă pe piaţă”, a explicat el.

„Sunt companii de utilităţi care au investit serios în IT la nivelul anilor 2000, însă este momentul unui reshape. Evident aceste companii, ca şi băncile, se mişcă foarte greu, dar competiţia şi cererea din partea consumatorilor sunt atât de mari încât presiunea îi determină să abordeze un nou plan de investiţii bazat pe noile realităţi economice – revoluţia digitală. Mă aştept în continuare şi la un trend de creştere pe zona de retail şi producţie”, a adăugat Toma.

Investiţiile în soluţii software de business pot ajunge să sufere din cauza schimbărilor fiscale prea din scurt, care determină companiile să amâne până în ultimul moment deciziile de implementare.

„Piaţa privată către care ne-am adresat cu preponderenţă în această perioadă nu este la fel de conectată la mediul politic cum era odinioară. Pe de altă parte, schimbările la nivel de politică fiscală prea dese şi uneori fără coerenţă, afectează major mediul de business”, a afirmat directorul de vânzări al SAP România, companie cu peste 700 de clienţi în rândul firmelor din România.

Companiile ajung să aştepte „de multe ori pe ultima sută de metri patch-ul de schimbări legislative pentru a avea sistemul la zi”, avertizează Toma.

„Deşi au loc consultări între colegii mei care se ocupă de localizare şi autorităţile fiscale pe marginea modificărilor ce vor avea loc, totuşi acestea intră în vigoare atât de repede, iar uneori cu formulări ambigue, încât este permanent o provocare să fie implementate în timp util”.

Totuşi, în pofida acestor obstacole, „creşterea economică a început să ajungă în cele din urmă şi în buzunarul companiilor româneşti”, care au început să caute soluţii personalizate, dincolo de pachetele software standard.

„Din ce în ce mai multe companii au nevoie de o platformă unitară, un mediu colaborativ simplu şi intuitiv cu furnizorii, clienţii şi resursele umane, de a utiliza analiza predictivă în luarea deciziilor, pe lângă procesele standard ERP. Investiţiile foarte mari ale SAP din ultima perioadă în dezvoltarea de soluţii de top pe toate zonele au început într-adevăr să dea roade.

Acest lucru se vede şi în piaţa din România, unde creşterea economică a început să ajungă, în cele din urmă, şi în buzunarul companiilor româneşti, care trec la următoarea etapă de maturizare – diferenţierea faţă de competiţie prin soluţii non-standard. Este un trend în ultima perioadă şi vedem o cerere din ce în ce mai mare din partea clienţilor pe zona de dezvoltare de functionalităţi inovative specifice, în special în cloud. Asta oferă o independenţă faţă de sistemele tradiţionale şi as spune că setează deja un trend”, a explicat Toma.

România se diferenţiază de celelalte pieţe din regiune şi de Europa de Vest în principal prin creşterea economică bazată foarte mult pe consum, care se simte mai puţin în investiţii, şi prin influenţa mai mare a companiilor foarte mari.

„Principala diferenţă pe care o văd este discrepanţa între creşterea economică şi investiţii, în special în IT. Creşterea economică se bazează foarte mult pe consum, avem numeroase subsidiare ale unor companii multinaţionale în România, însă ele activează mai ales ca utilizator de forţă de muncă, iar valoarea produsă se întoarce la compania mamă. Desigur, acesta este un lucru bun pentru piaţa muncii, însă mai mult de atât nu prea se vede în economia reală. Pe zona de IT, deciziile se iau în afară, unde se încheie şi contractele, astfel încât în România nu am avut prea multe discuţii cu aceste companii. În celelalte ţări din regiune, daca ne uităm mai la sud, creşterea economică nu este la fel de mare, dar şi numarul reprezentanţelor este mai mic. La vest, pe de altă parte, sunt deja jucători regionali destul de puternici, iar forţa marilor corporaţii este mai mică”, a adăugat directorul de vânzări al SAP România, comentând asupra particularităţilor României faţă de celelalte pieţe europene.

Mihai Toma s-a alăturat acum zece ani echipei de vânzări enterprise a SAP România şi este, de la începutul anului 2012, channel sales manager pentru retail, producţie şi servicii.

SAP România a ajuns, în anul 2016, la venituri totale de 59 milioane de euro, în creştere cu 34% de la 44 milioane de euro în 2015. Compania a ajuns în septembrie 2017 la peste 570 de angajaţi, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, faţă de 400 în 2016, şi vrea să-şi extindă echipa cu încă 100 de oameni în 2018.