Ioan Niculae cere audienţă la premierul Dăncilă. Patronul Interagro vrea o soluţie pentru repornirea combinatelor chimice

În noiembrie 2018, Ioan Niculae a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul în care este acuzat, între altele, că ”a corupt” oameni de afaceri, funcţionari publici şi înalţi demnitari să promoveze o Hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, acest lucru aducând InterAgro un beneficiu de 600 de milioane de euro, scrie News.ro. Decizia magistraţilor nu este definitivă.

Citeşte şi INTERVIU Ioan Niculae: Nu iau un metru cub de gaz românesc. Au preferat să închidă sonde, decât să îmi vândă mie. Ce vor face cu el, îi dau foc?

Petrom şi Romgaz rămân obligate să vângă gazele industriei la preţ plafonat. Profitabilitatea scade în 2019, dar în anii viitori va fi şi mai rău

În prezent, solicitarea de audienţă a fost trimisă deja pe adresa prim-ministrului în numele unităţilor de producţie Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Chemgas Slobozia, Ga Pro Co Săvineşti, Viromet Victoria, semnate de administratori, dar şi în numele lui Ioan Niculae, acţionarul majoritar al InterAgro, care a semnat, la rândul său documentul.

Reprezentanţii fabricilor i-au transmis premierului că “solicită respectuos acordarea unei audienţe în vederea discutării situaţiei industriei chimice româneşti, aflată astăzi într-un impas major, în sensul în care niciunul dintre combinatele chimice semnatare ale prezentei solicitări nu mai desfăşoară niciun fel de activitate de producţie, necesarul de îngrăşăminte pentru agricultura românească fiind asigurat aproape exclusiv din import”, se arată în scrisoarea trimisă premierului.

Potrivit documentului, întâlnirea reprezentanţilor fabricilor cu premierul ar fi decisivă pentru soarta imediată a industriei chimice din România. Reprezentanţii unităţilor din grupul controlat de Niculae consideră că industria chimică din România ”ar putea ajunge la fier vechi, pentru că, dacă nu se începe repede producţia, instalaţiile vor fi tăiate, ca urmare a limitelor procedurii de insolvenţă”.

În cererea de audienţă se menţionează şi contextul regional, prin care reprezentanţii fabricilor încearcă să justifice de ce găsirea unei soluţii trebuie să fie făcută repede.

“În aceasta situaţie, având în vedere că România are un renume internaţional în ceea ce priveşte producţia de îngrăşăminte chimice de calitate superioară, sperăm ca această întâlnire cu domnia voastră să permită identificarea unor soluţii privind oportunitatea de reluare a activităţii de producţie a combinatelor de îngrăşăminte chimice în contextul actual al scăderii constante a preţului gazului natural pe piaţa europeană (piaţa de la Baumgarten, Austria) raportat la preţul gazului natural autohton influenţat de recentele modificări aduse OUG nr. 114/2018, modificări legislative prin care consumatorii industriali au fost excluşi de la posibilitatea de a achiziţiona gazul natural la preţul de 68 lei/MWh, şi implicit excluşi de la posibilitatea vânzării de îngrăşăminte chimice pe piaţa românească şi externă la un preţ competitive”, se arată în scrisoare.

În forma publicată iniţial, în decembrie 2018, OUG 114 prevedea ca preţul gazului de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei/MWh, timp de 3 ani, pentru consumatorii casnici, dar şi pentru cei industriali, consideraţi eligibili, măsură care ar fi avantajat afacerile lui Niculae. Ulterior, în martie, Guvernul a modificat OUG 114, plafonarea pentru clienţii industriali fiind eliminată.

Iată interviul acordat pentru ECONOMICA.NET de Ioan Niculae:

După mai mulţi ani în care a evitat ieşirile în public, omul de afaceri Ioan Niculae a venit la o conferinţă organizată de publicaţia Business Review, pe teme financiare şi energetice. Tema principală: OUG 114 (ulterior modificată) despre care s-a spus că este cu dedicaţie pentru el şi combinatele sale, prin faptul că obliga Petrom şi Romgaz să vândă, în special grupului Interagro, gaze româneşti la preţ plafonat, sub preţul pieţei.

Cu reprezentanţii Romgaz şi Petrom lângă el, Niculae a spus că nu va lua niciun metru cub de gaze din România, ca urmare a modului în care ANRE a pus în practică OUG 114, ulterior modificată şi din care a dispărut obligaţia de a se vinde gaz la preţ plafonat pentru consumatorii non-casnici.

După terminarea conferinţei, Niculae a acceptat să ne acorde un scurt interviu, pe care îl puteţi citi mai jos. La final puteţi citi şi câteva materiale din trecut, pentru înţelegerea contextului

Aţi spus că nu luaţi o moleculă de gaz românesc.

Nu, n-am spus că nu iau. Am spus că nu primesc. Având în vedere repartiţia pe care a făcut-o ANRE pe Ordonanţa 114, cum era încă atunci, practic nu ne ajuta cu absolut nimic. Nu porneam nicio fabrică.

Toate sunt oprite acum, sau merge vreuna?

Toate sunt oprite şi încercăm să le dăm drumul. Dar, din moment ce nu primim niciun metru cub de gaz românesc, nu putem să le pornim cu gaz românesc. Toate cererile noastre de a obţine oferte de la cei doi producători români au fost sortite eşecului. În mai puţin de jumătate de oră primim invariabil acelaşi răspuns: nu avem cantitate pentru voi

De unde încercaţi să cumpăraţi? Sunteţi pe cale să încheiaţi vreun contract?

Încerc să cumpăr din mai multe direcţii, inclusiv din partea de sud a României. Dacă Bulgaria va reuşi să facă interconectarea cu Turcia, pe fluxul înspre Bulgaria, sunt gaze cu preţ rezonabil, care vin din Asia Mică, din zona Azerbaidjan-Turkmenistan-Iran şi  chiar Turcia. Sunt cu preţuri mai bune, şi nu e vorba doar despre preţ, e vorba despre cantităţi. Şi despre siguranţa funcţionării pe o perioadă de timp. Aceste fabrici nu pot funcţiona o zi da, una nu, sau trei luni şi în a patra lună le oprim. Producătorii români nu ne-au oferit nici măcar pentru o lună de zile.

E suficientă conexiunea Giurgiu-Ruse ca să vă aprovizionaţi din Bulgaria?

Având în vedere investiţiile făcute de partea bulgară (trebuia să fie şi Transgaz aici), presiunea lor pe conducta magistrală este de 54 de bari, pe a noastră este de 30 de bari. Dacă aş avea gaz să-l bag din partea de sud a Bulgariei, ester foarte simplu de transferat în România.

Cât ar trebui să consume Interagro ca să funcţioneze toate combinatele chimice la capacitate?

Interagro consumă la capacitate cam 2,7 miliarde de metri cubi de gaz pe an, deci cam 30 de milioane MWh anual, iar Bulgaria consumă mai puţin decât Interagro.

Când credeţi că se va semna un contract astfel încât să reporniţi combinatele?

În orice zi. Nu am stat degeaba toată această perioadă. Nici nu am crezut vreodată că Ordonanţa 114 va rămâne în picioare, măcar pentru partea de industrie românească. Eram convins că, pe sistemul clasic românesc, o vor omorî în faşă. Şi au omorât-o, chiar înainte de a intra în aplicare. De fapt, ei au dat că va intra în vigoare de la 1 aprilie, iar până la 1 aprilie au omorât-o.

Aveţi şi discuţii să cumpăraţi gaze de la Gazprom? Aţi mai cumpărat, şi mă gândesc că, la ce consum aveţi, poate obţineţi un preţ mai bun.

Singurul nostru furnizor, din 2015 până acum, a fost Gazprom, prin Gazexport. În 2016 cumpăram de la Gazexport cu 20-30 de dolari mai ieftin decât puteam să cumpăr din România. Ei au preferat să-şi închidă sondele, ştiţi că Romgaz a închis multe sonde, sute de sonde, decât să vândă la un preţ care era cât de cât convenabil pentru piaţa românească, iar în aceste condiţii, a trebui să ne ducem unde am găsit gaz. Şi nu a fost vorba doar despre preţ, ci şi de condiţiile de cantitate şi de livrare-faptul că ei (românii- n.red.) au băgat în acest aşa zis Cod de Reţea ca pentru zece metri cubi în plus sau în minus să plăteşti un preţ exorbitant, pentru această debalansare…..la furnizorul de gaze din afară nu există aşa ceva, cât gaz iei, atâta plăteşti!

Cum merge insolvenţa Interagro? Înţeleg că sunt soluţii să ieşiţi, cu plata creanţelor la 44% din valoare

Planul de salvare a Interagro SA, care este firma-mamă, firma din vârful piramidei, a fost votat în decembrie anul trecut cu votul a peste 82% din creditori, sperăm ca într-un an de zile Interagro să iasă din insolvenţă.

Mai aveţi discuţii de vânzare a vreunui combinat chimic? Şi, cele care au fost, dacă au fost pentru că aşa am auzit, de ce nu s-au materializat?

Vă răspund la modul direct, care va deranja probabil. A fost o discuţie anul trecut, începând din august-septembrie, cu Romgaz. Ei au această creanţă pe care o au asupra Interagro, care provine în proporţie de 87% doar din majorări şi penalităţi…

Cât este toată creanţa?

Ei vorbesc despre 282 de milioane de lei. Ea provine numai din majorări şi penalităţi, mai puţin 13-14% din sumă. Şi este vorba despre majorări şi penalităţi din perioada 2005-2009. Noi în acel contract de eşalonare a plăţilor, am convenit să ne plătim datoria de bază, plus o dobândă care era egală cu dobânda de refinanţare a Băncii Naţionale plus 4 procente, pe an. Am plătit 100% datoria de bază, am plătit 100% dobânda, urma ca, potrivit contractului încheiat în 2009, la ultimele două rate, să ne întâlnim să vedem ce facem cu penalităţile şi majorările vechi. Era prevăzut să fie anulate. Din păcate, ştiţi cazul, ce s-a întâmplat cu aşa-zisa subminare a economiei naţionale,  oamenilor din Romgaz, omeneşte, li s-a făcut frică, iar, mai mult, directorul care semnase a murit între timp.

Anul trecut a fost o discuţie ca, în contul acestor penalităţi şi majorări ei să preia un combinat chimic. Am zis: Foarte bine, dar trebuie să facem şi o evaluare, că bănuiesc că la suma asta nu vreţi să luaţi combinatul întreg! A rămas că ei vor face un studiu de piaţă, atunci, numai că actuala conducere executivă nu are niciun interes în această privinţă şi a tras de timp cât a putut. A anulat o dată licitaţia pentru stabilirea firmei de evaluare, apoi au repus-o pe tapet pentru că era periculos, era o decizie a Consiliului de Administraţie, ar fi însemnat să nu o respecte. Dar mie-e clar, cu intenţia de a nu face. Şi nici nu cred că a fost o treabă serioasă, doar vorbe.

Ca să fie clar, nu puteţi să luaţi gaz românesc nici la preţ plafonat, nici la preţ de piaţă, nici cu plata în avans, sub nicio formă de la producătorii români?

Care gaz? Mi-au dat gaz? 94,85% trebuie să iau din import. Restul, doar 5% de la ei. Ce să fac cu el? Nici nu mai contează preţul. Pe mine mă interesează preţul la cei 95%, nu la cei 5%. De ce să mă mai bat pentru 5%? Vă dau tabelul (deschide servieta şi arată hârtiile cu alocările de la ANRE, făcute în baza vechii OUG 114, pentru cele cinci combinate). Chemgas, de exemplu: aveam nevoie de 487.000 MWh pe lună, da? Mi-au repartizat 25.000, cu preţul de 68 de lei. 94,81% este import, ce înseamnă cei 25.000 MWh? Adică îl pornesc şi merge o zi şi jumătate, două. Şi la toate celelalalte e la fel. Donau Chem. Cât e aici? 88% trebuie să iau din import.

Deci unde este gazul?

Nu ştiu unde este gazul. L-au vândut probabil înainte să apară OUG 114

Export de gaze nu se face.

Ba da, se face, sub formă de energie electrică. Acela e export de gaz.

Vreau să-i văd (pe producătorii românin.red.), şi nu trebuie să ajungem în 2022, ci şi până atunci, dacă se va face import de gaz. Eu să presupunem că îmi import tot gazul pentru fabricile mele, trei miliarde de metri cubi! Ce vor face cu gazul? Că nici în pământ nu mai pot să-l bage. O să facă ce a zis cel din Ungaria? O să-i daţi foc în Piaţa Victoriei?

Contextul, în ordine cronologică:

ANRE: Firmele omului de afaceri Ioan Niculae, printre beneficiarii de gaze din producţie internă, la preţ plafonat

Ioan Niculae trebuie să pună pe masă 15 milioane de euro în trei zile, dacă vrea să ia gazele româneşti la preţul plafonat de Guvern

Veste proastă pentru Niculae: Ca să primească gazele româneşti ieftine, trebuie să arate mai întâi contractele cu Petrom şi Romgaz

Dragnea a cedat: Guvernul renunţă la plafonarea preţurilor la gaze pentru industrie, la cererea ALDE. DOCUMENT