Miliardarul John Paulson şi mai multe fonduri de hedging americane investesc în băncile din Grecia

Interesul investitorilor americani este atât de puternic încât instituţiile de credit elene fac lobby pe lângă guvernul de la Atena să grăbească vânzarea participaţiilor preluate de stat în urma procesului de recapitalizare a sectorului bancar.

Paulson, renumit pentru profiturile uriaşe obţinute din criza creditelor subprime din SUA în 2007, a lăudat „guvernul foarte favorabil pentru business al Greciei”, notează Financial Times.

„Economia Greciei îşi revine, iar asta ar trebui să ajute şi sectorul bancar”, a declarat Paulson.

Miliardarul a confirmat că fondul pe care îl conduce, Paulson & Co, are participaţii semnificative la Piraeus Bank şi Alpha Bank, instituţiile de credit elene care au ieşit cel mai bine din criză.

Ambele sunt bine capitalizate şi pregătite să-şi revină, dacă au parte de un managament bun, a adăugat el.

Paulson & Co este cel mai cunoscut dintre fondurile de hedging cu investiţii în băncile elene, printre care se numără şi Baupost, Eaglevale, Dromeus Capital, Falcon Edge, York Capital şi Och-Ziff, afirmă surse apropiate situaţiei. Fonduri de investiţii pe termen lung precum Wellington Capital Group şi Fidelity au de asemene participaţii la băncile elene.

Alpha şi Piraeus sunt considerate cele mai atractive instituţii de credit pentru investitori, după ce în urma recapitalizării acţionarii privaţi au rămas cu deţineri totale de 16%, respectiv 20%, şi au reuşit să evite preluarea managementului de către stat.

Preţurile acţiunilor Alpha şi Piraeus sunt în creştere cu câte 8% de la recapitalizarea de către stat. Instrumentele financiare care pot fi preschimbate în acţiuni la anumite cotaţii (warrant-uri) au crescut cu peste 100% în cazul Alpha şi 80% în cel al Piraeus.

Warrant-urile pot fi preschimbate pentru titluri plătind un preţ prestabilit. Preschimbarea mai rapidă a warrant-urilor în acţiuni ar asigura un transfer mai accelerat al proprietăţii asupra băncilor înapoi către sectorul privat.

„Ar fi bine să găsim o cale de a accelera continuarea privatizării. (…) Cererea investitorilor creşte puternic”, a declarat directorul financiar al Alpha Bank, Vassilios Psaltis.

Bancherii consideră, însă, că preţurile de conversie sunt prea ridicate pentru a tenta fondurile de hedging.

„Băncile şi guvernul ar vrea ca reprivatizarea să fie accelerată prin reducerea preţurilor de conversie. Dar troica este problema”, a afirmat un bancher elen.

Troica creditorilor internaţionali, formată din Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană şi responsabilă cu supravegherea acordurilor de împrumut pentru statul elen, se va opune probabil oricărei renegocieri a termenilor, consideră bancherii.

Cele mai mari bănci elene au operaţiuni şi în România. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

Cotidianul elen Kathimerini a scris la începutul săptămânii trecute, citând surse apropiate discuţiilor, că băncile din Grecia vor fi nevoite să-şi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est, după ce Comisia Europeană le-a cerut să promită că nu vor transfera fonduri cu scopul de a-şi consolida subsidiarele din regiune.

Tot Kathimerini a scris ulterior că grupul National Bank of Greece (NBG) se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv România, unde deţine Banca Românească, în cadrul unui acord al creditorului elen cu Comisia Europeană.

NBG a ajuns la un acord cu autorităţile pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene conform căruia grupul va păstra participaţia majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunţa la majoritatea operaţiunilor din Europa de Sud-Est, potrivit publicaţiei elene Kathimerini. Astfel, NBG se va retrage din România, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Albania.

John Paulson este acţionar al companiei canadiene Gabriel Resources, care dezvoltă în România proiectul Roşia Montană. Miliardarul controlează 16% din acţiunile Gabriel Resources, potrivit Reuters.

Gabriel Resources deţine 80,46% din capitalul social al societăţii Roşia Montană Gold Corporation. Pe lângă Paulson, în spatele companiei canadiene se află alte nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Restul acţiunilor la Roşia Montană Gold Corporation sunt deţinute de statul român, prin compania Minvest.

Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.