„Millennium Building Development precizează că această clădire îndeplineşte cele mai înalte standarde de calitate şi siguranţă în construcţii. Clădirea este indubitabil legală, autorizaţia de constructie fiind emisă de către Primăria Sectorului 1, cu respectarea tuturor prevederilor legale, şi fiind valabilă pe toată durata construcţiei. Precizăm că decizia de anulare a autorizaţiei, la zece zile după ce a avut loc recepţia clădirii, s-a luat pe motive de necompetenţă a emitentului. Instanţa a afirmat că autorizaţia trebuia emisă de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi nu de Primăria Sectorului 1, deşi Consiliul General a recunoscut că nu a emis niciodată autorizaţii de construcţie şi nici nu are în structură personal calificat în acest sens”, afirmă compania într-un comunicat remis MEDIAFAX, apreciind că investitorul nu poate fi făcut responsabil pentru „neclaritatea legată de autoritatea competentă în emiterea autorizaţiei de construcţie”.
Totodată, Millenium Building Development susţine că, pe parcursul lucrărilor de construcţie, au fost luate măsuri deosebite pentru protejarea monumentului aflat în vecinătate, Catedrala Romano-Catolică.
„Arhitectura clădirii a fost gândită în acord cu reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice (ARCB), astfel încât aceasta să pună în valoare instituţia de cult învecinată”, se arată în comunicat.
Millennium Building Development subliniază că este vorba despre „un conflict de vecinătate generat de schimbarea poziţiei ARCB pe fondul, se pare, al unor neînţelegeri cu vechii proprietari ai Millennium Building Development, neînţelegeri pe care noii proprietari doresc să le soluţioneze”.
Compania îşi reafirmă speranţa că Primăria Municipiului Bucureşti va soluţiona cererea sa de intrare în legalitate a clădirii, prin emiterea unei noi autorizaţii de construire, precizând că „demolarea ar aduce bucureştenilor daune directe de peste 70 milioane de euro, reprezentând atât costurile operaţiunii, cât şi daunele pe care Primăria Municipiului Bucureşti va trebui să le plătească proprietarului”.
Curtea de Apel Ploieşti a decis irevocabil, pe 23 ianuarie, demolarea turnului Cathedral Plaza şi readucerea terenului pe care a fost edificată această construcţie la destinaţia iniţială, aceea de parc. Curtea a menţinut astfel sentinţa din 26 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.
La Primăria Capitalei a fost înregistrată, pe 17 septembrie, o somaţie de la un executor judecătoresc pentru emiterea, de către primarul general, în termen de 10 zile, a deciziei de desfiinţare a imobilului Cathedral Plaza. De asemenea, primarul a fost somat să plătească suma de 7.688 de lei, cu titlul de cheltuieli de executare silită, către ARCB, Mihaela Dudac şi Iuliana Bor, care au depus acţiunea în instanţă pentru desfiinţarea Cathedral Plaza.
Întrucât decizia nu a fost emisă, iar termenul prevăzut în somaţie a expirat, pe 3 octombrie, Primăria a primit o solicitare din partea executorului judecătoresc ca, până pe 17 octombrie, la ora 14.00, Sorin Oprescu să emită decizia privind desfiinţarea construcţiei şi să achite reclamanţilor suma de 7.688 de lei.
În 17 octombrie, însă, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că instanţa nu a precizat cine trebuie să suporte costurile demolării Cathedral Plaza, care se ridică la 17-18 milioane de euro, iar clădirea nu va fi demolată până la sfârşitul anului, pentru că banii nu sunt cuprinşi în buget.