Sindicatul „Viitorul Mineritului’ din Roșia Montană a anunțat, printr-un comunicat de presă, că duminică vor avea loc noi acțiuni de susținere a locurilor de muncă în minerit, între orele 17 și 20, când mii de oameni sunt așteptați în localitatea din Munții Apuseni în semn de solidaritate cu membrii sindicatului.
Cei 33 de mineri care s-au blocat săptămâna trecută ‘vor relua protestul în subteran, timp de două ore, invitând presa să li se alăture pentru a vedea condițiile din galeria minieră’, potrivit sursei citate.
‘Prin acest gest, minerii doresc ca toată țara să vadă că în subteran, în galeria Cătălina-Monulești, condițiile sunt dure: la un 1 kilometru sub pământ, temperatura este de maximum 6 grade, umiditatea este extrem de ridicată, nu există lumină naturală iar nivelul de oxigen este foarte scăzut’, se menționează în comunicatul Sindicatului ‘Viitorul Mineritului’.
Totodată, conform sursei citate, ‘minerii invită protestatarii din Piața Universității la un dialog, ca de la român la român, despre locurile lor de muncă’, făcând un apel în acest sens către mass-media pentru a ajuta în organizarea acestui demers. ‘Astfel, protestatarii din Piața Universității care poate nu au vizitat niciodată Roșia Montană vor avea ocazia să vorbească, măcar de la distanță, cu cei pe care vor să îi lase fără loc de muncă, opunându-se proiectului minier’, se mai arată în comunicatul semnat de către liderul de sindicat, Cristian Albu.
Cei 33 de mineri care se blocaseră în subteran la Roșia Montană au ieșit la suprafață duminica trecută, după o discuție cu premierul Victor Ponta, care le-a promis că membrii comisiei speciale care va fi constituită în Parlament vor veni și ei la fața locului.
Pentru circa 350 din cei 500 de salariați ai companiei Roșia Montană Gold Corporation expiră contractele de muncă în luna septembrie, ei fiind angajați pe perioadă determinată, respectiv pentru câte trei luni.
Rata șomajului în Roșia Montană este în prezent de circa 20%. Dacă aceste contracte nu ar fi reînnoite de companie, rata șomajului ar ajunge la peste 74%, potrivit edilului Eugen Furdui.
Galeria Cătălina-Monulești păstrează urme de exploatare și artefacte din mai multe perioade istorice, inclusiv romane. Până în anii trecuți, din cauza lipsei lucrărilor de conservare, ea a fost surpată pe toată lungimea. La inițiativa companiei, în ultimii doi ani, câteva mii de persoane au avut posibilitatea să viziteze galeria.
Rețeaua minieră Cătălina-Monulești este renumită datorită descoperirii, în cursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, a 12 tăblițe cerate din cele 28 identificate în cadrul sitului ”Alburnus Maior”, acestea reprezentând primele acte juridice de la noi din țară.