O analiză recentă a Reuters relevă o schimbare de atitudine în ultimii 4 ani la nivelul Uniunii Europene faţă de politicile din minerit, atât la nivelul elitelor, cât şi la nivelul opiniei publice în general. Europa presată de criza locurilor de muncă, dar şi de necesitatea de a nu mai depinde de materii prime pentru industrie, a început să investească din ce în ce mai mult în minerit, informează
Adevărul.
State ca Suedia, Portugalia sau Spania şi-au modificat politicile guvernamentale pentru a încuraja mineritul. Portugalia şi-a modificat Codul Muncii pentru a simplifica procedurile de lucru în minerit, Suedia a scăzut taxele pe veniturile corporaţiilor de la 26% la 22.5% pentru a atrage investitori din zona industriei grele, cum este şi mineritul. Rezultatul a fost că noi exploatări de cupru, zinc sau nichel sau deschis, cu investiţii totalizând miliarde de euro. Mai mult, companii care prelucrează minereul au investit şi au deschis noi uzine în zonele de lângă exploatările minere.
Această schimbare în agenda de priorităţi nu s-a redus la nivel naţional, ci s-a extins la nivelul politicilor europene. Astfel, în iunie anul acesta, Comisia Europeană a prezentat un plan extins pentru a revigora industria oţelului.
Întrebarea la care România trebuie să răspundă este când ne urcăm şi noi în acest tren care înseamnă peste tot în Europa locuri de muncă create şi fonduri importante la Buget.
Fondurile la Buget şi locurile de muncă, în condiţii de siguranţă şi eficienţă, sunt principalele motive pentru care guvernul Ponta a adoptat recent proiectul privind exploatarea de la Roşia Montană.
Industria minieră din România are nevoie rapid de investiţii pentru modernizare. În contextul economic actual este greu de crezut că Statul poate asigura resursele bugetare pentru astfel de investiţii. Rezultatul este că la noi mineritul se face în condiţii riscante şi cu eficienţă economică scăzută, în ciuda faptul că resursele pe care România le are ar putea să o transforme într-un jucător important în plan european.
Guvernul Ponta a transmis recent un semnal important către marii investitori din domeniu prin aprobarea proiectului de lege care reglementează condiţiile exploatării miniere de la Roşia Montană. Decizia Executivului este un pas pentru alinierea României la schimbarea de perspectivă din plan european. Argumentele economice cântăresc greu, pentru că nu este vorba doar de banii investiţi de RMGC în proiectul de la Roşia Montană, ci este vorba despre o întreaga industrie care are nevoie de investiţii pentru a se relansa. Un calcul simplu arată că dacă ar fi revigorate 30 de exploatări miniere importante din judeţe cu tradiţie, s-ar crea 100.000 de locuri de muncă, pentru a nu vorbi despre miliardele de euro sau de bani la buget. Întrebarea care se pune acum este dacă Parlamentul va dubla semnalul dat de Executiv şi va deschide porţile pentru relansarea mineritului în România, aşa cum se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană.
Dincolo de discuţiile politice, subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană merită o dezbatere economică care să ţină cont de schimbarea de atitudini şi politici din ultimii ani de la nivelul Uniunii Europene şi la contribuţia pe care acest sector o poate avea la relansarea economică.