Adrian Porumboiu a câştigat a doua oară procesul cu Ministerul Agriculturii. Va primi despăgubiri pentru seceta din 2008

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, săptămâna trecută, în favoarea Agrocomplex Bărlad, una dintre companiile operate de omul de afaceri Adrian Porumboiu, într-un proces mai amplu demarat de companie în 2009 şi care are drept obiect refuzul Ministerului Agriculturii de a despăgubi societatea în urma pierderilor financiare cauzate de seceta din anul agricol 2008-2009. Procesul era în stadiul de recurs, obiectul dosarului fiind „refuz solicitare cerere”.” (Instanţa n.red) respinge recursurile declarate de Guvernul României şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva Sentinţei civile nr.3928 din 10 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2015″, se arată în decizia instanţei.

Ce se va întâmpla

„Am câştigat în instanţă. Acum, Guvernul va trebui să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să declare zona calamitată în 2008, după care Ministerul Agriculturii va trebui să ne dea bani în contul despăgubirilor”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Adrian Porumboiu, potrivit căruia suma este „destul de importantă”, având în vedere că a solicitat şi penalităţi. „Suma urmează să fie calculată. Trebuie să ne uităm în 2008”, a declarat Porumboiu. De asemenea, potrivit acestuia, nu este singurul producător care a apelat la instanţă pentru a-şi recupera banii, dar mulţi au renunţat pe parcurs. „Dacă eu am câştigat, probabil vor urma şi alţii”, a explicat omul de afaceri.

Potrivit unor informaţii MADR, în octombrie 2012 erau în curs de soluţionare pe rolul instanţelor de judecată un număr de 31 dosare, cu diferite societăţi care au solicitat declararea stării de calamitate din cauza secetei din anul agricol 2008-2009.

Alba neagra cu despăgubirile lui Porumboiu

Agrocomplex Bârlad a mai câştigat o dată, în 2012, dreptul de a fi „calamitat natural” în campania agricolă din 2008. Atunci, Ministerul de resort a pregătit chiar şi un proiect de hotărâre prin care dorea să pună în executare o Sentinţă civilă din februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi rămasă definitivă şi irevocabilă printr-o decizie din 07 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit proiectului de hotărâre, „se declară stare de calamitate naturală pentru suprafaţa de teren arabil de 4.328,80 ha din judeţul Vaslui, respectiv suprafaţa de teren arabil de 2.366,06 ha din judeţul Galaţi, afectate de secetă în anul agricol 2008-2009, aflate în exploatarea Societăţii Comerciale Agrocomplex Bârlad S.A”.

Citeşte şi Porumboiu a câştigat în instanţă dreptul de a fi „calamitat natural”. Va primi despăgubiri

Proiectul de hotărâre nu a intrat însă niciodată în vigoare, întrucât Ministerul Agriculturii a revenit în instanţă apelând la o cale de atac extraordinară-contestaţia în anulare. ICCJ a dat însă din nou dreptate Agrocomplex, în martie 2013, când a respins contestaţia în anulare formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca nefondată.

Citeşte şi Porumboiu a învins Ministerul Agriculturii: instanţa a suspendat „amenda” Comcereal Vaslui

Povestea unei secete nedeclarate cu pagube de 20 de milioane de euro

În anul agricol 2008, fermierii din zona Moldovei, printre care şi omul de afaceri Adrian Porumboiu, au fost grav afectaţi de secetă, fenomen care a condus la compromiterea culturilor de grâu şi rapiţă din zonă. Cum la acea vreme era în vigoare Legea 381/2002 privind acordarea despagubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultura, fermierii au solicitat Ministerului Agriculturii să respecte legea calimităţii şi să îi despăgubească, dar nu au încasat niciun ban. Au apelat astfel la instanţă cu speranţa că Guvernul va declara zona calamitată, iar ei îşi vor putea primi banii pe despăgubiri. Valoarea totală a despăgubirilor solicitată atunci s-a cifrat la 20 de milioane de euro pentru aproximativ 31.000 ha calamitate, circa jumătate din suprafaţă aparţinând omului de afaceri Adrian Porumboiu. „La nivelul întregului judeţ, sumele pe care agricultorii le au de recuperat se ridică la circa 20 milioane euro. Sunt suprafeţe de grâu şi rapiţă care au fost afectate în proporţie de peste 30% şi care au fost asigurate, principalele condiţii pentru a se putea obţine despăgubiri”, declara la acea vreme Dan Hurduc, membru al comitetului director al asociaţiei Grup-Est Huşi, care includea 20 de societăţi agricole. Potrivit acestuia, au fost afectate de secetă aproximativ 200.000 hectare dintr-un total de 240.000 hectare, însă mulţi agricultori nu au putut cere despăgubiri, deoarece nu au avut culturile asigurate. „Noi am respectat legea, ne-am plătit asigurările.  Mi se pare normal ca şi Ministerul să respecte legea. Au crezut însă că ne pot fenta”, explică Porumboiu situaţia de atunci. 

Niciun sprijin pentru fermieri

Întâmplarea face ca şi anul acesta fermierii din Moldova să fie grav afectaţi de secetă. Problemele lor sunt însă cu atât mai grave cu cât nu există nicio lege care să îi protejeze. Legea 381/2002 a fost abrogată în 2010, iar de atunci niciun act normativ nu a venit să o înlocuiască. „Din 2010, guvernanţii şi-au bătut joc de fermierii. Au abrogat legea 381 şi nu au mai pus nimic în loc. Producătorii agricoli ar trebui să fie protejaţi de o lege a calamităţilor. Este nevoie de un fond mutual unde producătorii să dea bani pentru a putea fi despăgubiţi, în caz de calamitate. Mai ales că şi UE pune o parte din bani”, a mai declarat Porumboiu.

În 2013, Guvernul a aprobat o OUG (64/2013) privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură urmează a suferi modificări importante, care reglementau modul de înfiinţare a acestor fonduri mutuale. De asemenea, actul normativ stabileşte şi modul în care vor fi asigurate fondurile necesare constituirii lui: fermierii vor trebui să vină cu o contribuție de 35%, iar contribuția publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene și 25% sunt fonduri din bugetul național. 

Actul normativ s-a dovedit a fi, cel puţin deocamdată, un eşec, întrucât niciun Fond nu s-a constituit până acum. Singura încercare serioasă, cea a asociaţiei Pro Agro, s-a blocat la stadiul de primire avize. Aceasta în condiţiile în care, în luna martie a acestui an, în Monitorul Oficial a fost publicat o normă (5/2015) a Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) potrivit căreia instituţía are rolul de a aviza atât înființarea, cât și activitatea fondurilor mutuale din agricultură.

Totuşi, în ultimele zile fermierii vorbesc despre posibilitatea realizării unei noi legi care să reglementeze fondurile mutuale în agricultură, mai ales că România are termen de la Uniunea Europeană ca până acum viitor să aibă un fond mutual funcțional.

„Se lucrează la o nouă lege a fondului mutual. Acum deja se termină sesiunea parlamentară, așa că probabil o să vedem actul adoptat abia prin septembrie. Avem nevoie de acest fond mutual și trebuie să încetăm să ne gândim mereu că nouă nu ni se poate întâmpla să avem nevoie. Toată lumea trebuie să participe!”, a declarat pentru agrointel.ro Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

Agrocomplex Bârlad a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 49.7 milioane de lei şi pierderi de 9,5 milioane de lei.